EXCLUSIV – De ce circulați prost: anual, parcul auto crește cu 10.000-15.000 de autoturisme, iar autoritățile sunt incapabile să găsească soluții

1
647

MUREȘ. Scrierea aceasta analizează supraaglomerația traficului din județul Mureș (cu accent pe municipiul reședință de județ) în baza unor cifre oficiale ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCÎV) și Institutului Național de Statistică (INS) și a pornit de la un fals mit pe care l-am auzit de mai multe ori în Târgu Mureș și care, în esență, acredita o idee falsă: “Se circulă așa rău, pentru că avem cel mai mare număr de autoturisme după București”. Prima dată am râs, apoi am căutat cifre oficiale și explicații reale.

 

Județul Mureș este abia pe locul 20 în țară în statistica numărului de autoturisme care revin la o mie de locuitori și pe locul 12 la numărul de autovehicule. Așadar, care e explicația reală a traficului sugrumat de cele mai multe ori, motiv de nervi, stres și profunde nemulțumiri? Să vedem…

 

Câte mașini sunt, de fapt

 

Pornim raționamentul de la înțelegerea situației: în 2016, în județul Mureș erau înmatriculate 140.117 autovehicule; în 2017 erau înmatriculate 155.000 de autovehicule; în 2018 erau înamtriculate 165.506 autovehicule. Progresia e uriașă: anual, parcul auto din Mureș crește cu 10.000-15.000 de noi autovehicule înmatriculate, iar dimensiunea străzilor și numărul locurilor de parcare rămâne același. O particularitate a județului: această progresie e constantă de peste 10 ani, ceea ce este îngrijorător – sau ar trebui să fie așa – pentru autorități!

 

Mai simplu spus, în 2016, în județ erau înmatriculate 258 de autovehicule la mia de locuitori, în 2017 numărul a crescut 287 autovehicule la mia de locuitori, iar în 2018 a ajuns la 307,4 autovehicule la mia de locuitori. Practic, acum, la fiecare 3 locuitori există o mașină. Logic, cea mai mare parte a acestor mașini sunt în municipiul reședință de județ.

 

La acest număr al autovehiculelor, în lipsa unei centuri ocolitoare, se adaugă și cele aflate în traficul de tranzit, precum și cele ale vizitatorilor, fapt care nu crește doar încărcătura de autovehicule din oraș, ci și cantitatea emisiilor poluante (cu monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi) care se răsfrâng direct asupra calității vieții.

 

Ce se face

 

Anual, entități publice, îndeosebi Primăria Târgu Mureș, finanțează (nu cu puțini bani și, de regulă, din bugetul public al urbei) diferite studii de oportunitate, de trafic, de fezabilitate, se monitorizează (măcar scriptic) parametri de trafic rutier, se fac diagrame etc. Unele dintre acestea sunt foarte bune, profesionist întocmite, cu soluții (un singur exemplu, cel întocmit de Institutul de Cercetări în Transporturi – INCERTRANS – SA), însă acestea sunt reduse la nulitate, pentru că în practică nu se face mai nimic.

 

Ce ar trebui să se facă

 

Ce zic specialiștii (nu doar ai noștri, ci și din țări dezvoltate care au aplicat aceste măsuri cu succes): creșterea atractivității transportului în comun prin înnoirea parcului de mijloace de transport nu e doar un moft, ci duce la fluidizarea traficului, prin descurajarea deplasărilor cu autoturismele personale.

 

În contextul parcului auto deținut de cuplul de mare succes Transport Auto & Siletina Impex, unul nu învechit, ci casabil aproape în totalitate, această măsură e anulată din start. Mai mult, administrația locală insistă să efectueze înnoirea parcului de autobuze printr-un credit bancar pe care să-l plătească din banii orașului, doar pentru a păstra în jocul banilor proveniți din subvenții locale a firmei familiei fostului viceprimar Claudiu Maior.

 

Altă măsură constă din creșterea numărului de parcare prin amenajarea de parcări supraterane şi subterane. Nu s-a construit niciuna nici în 29 de ani de economie de piață, nici măcar în ultimii 20 de ani de când orașul se află sub conducerea administrativă a primarului Dorin Florea. Proiectul subteranei din Piața Trandafirilor, costisitor și cu mici șanse de reușită din cauza locației alese (vatra istorică a orașului), este propus a se realiza tot din banii orașului, pe care neavându-i (din cauza risipirii acestora pe tot felul de alte proiecte fără substanță în dezvoltarea orașului) ar urma să se-mprumute la bănci.

 

În privința arhaicelor parcări existente, niște dungi trase cu vopsea pe carosabil, se recomandă parcări moderne, supraterane, în zone tampon din jurul centrului urbei, care pot fi concepute în așa fel încât să semnalizeze conducătorului auto (printr-un soft) dacă mai sunt sau nu locurile de parcare libere, eliminând aglomerarea traficului în căutarea parcării. Nu e nimic futurist, soluția a fost implementată, nu inventăm noi roata.

 

De asemenea, trebuie reinterpretată permisivitatea parcării pe străduțe cu două sensuri de circulație, transformate în căi cu sens unic din cauza mașinilor parcate pe marginile drumului, prin obligativitatea deținătorilor de locuințe, sedii de firmă etc. de a parca în curțile (de multe ori goale), eliberând astfel carosabilul care ar putea fi folosit așa cum a fost gândit inițial, respectiv cu drum cu două benzi.

 

 

Cu ce bani

 

Regândirea circulaţiei prin giratorii și semafoare, reconfigurarea intersecțiilor supraaglomerate, reducerea numărului trecerilor de pietoni prin eliminarea celor situate la zece metri distanță una de alta (eventual construirea de pasaje sub și supraterane), construirea unor piste reale de biciclete (eventual cu un sistem municipal de închiriere a acestora)…

 

Toate acestea sunt doar alte soluții de reglare a traficului rutier, cele mai multe investiții fiind eligibile pentru finanțări din fonduri europene sau naționale nerambursabile. Nu e necesar să îndatorezi pe viață un oraș ca să faci o parcare ce oricum nu rezolvă problema supraaglomerării circulației rutiere în oraș, e necesar să te preocupe problema și să o rezolvi cu bani europeni.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului msnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.