EXCLUSIV – Primăriile pot să scutească cetățenii de plata canalizării apei de ploaie: de ce nu vor beneficia clienții Aquaserv de această facilitate

0
409

ANALIZĂ. Începând din 5 iulie 2018, primăriile au voie, prin lege, să-și scutească cetățenii de plata taxei de canalizare a apei pluviale (cunoscută, colocvial, ca taxa pe apa de ploaie). Decizia a fost adoptată de Camera Deputaților (for decizional) prin modificarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

 

Conform modificării adoptate, consiliile locale „pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie”.

 

Modificarea a fost generată de un deputat din Brăila (Vasile Varga – PNL), pe considerentul că „apa meteorică nu este cuantificată în niciun fel, implicit baza de impunere este nelegală”. În contextul în care parlamentarii au adoptat modificarea, se presupune că sunt de aceeași părere cu inițiatorul, caz în care rămâne retorică dilema: de ce au menținut plata respectivei taxe (din bugetul local), dacă baza de impunere a acesteia este nelegală?

 

De ce modificarea e… apă de ploaie

 

În fine, înainte de a aplauda din reflex, ca pinguinii, măreața facilitate legiferată de parlamentari, să explicăm de ce scutirea taxei pe apa de ploaie e… apă de ploaie. Spre exemplu, în Maramureș, unde operatorul de apă-canal (Vital SA) este controlat de municipiul Baia Mare (care deține 87% din societate), taxa pe apa de ploaie a fost eliminată pentru persoanele fizice încă din primăvara anului 2013.

 

N-a fost nevoie de nicio lege, fiind suficientă o decizie administrativă luată electoral de diriguitorii politici ai urbei și ai societății. În contrabalansare, după eliminarea taxei pe apa de ploaie, tariful la canalizare a fost crescut, societate calculând că 80% din apa furnizată cetățeanului se duce în canal. Practic, ăia susțin că nu mai face nimeni o supă, nu mai bea un pahar cu apă… În fine, să revenim la ideea: modificarea adusă legii e… apă de ploaie.

 

În varianta fericită în care primarul și consiliul local decid eliminarea taxei de canalizare a apei pluviale (pentru că modificarea e făcută șmecherește, ca-n Parlamentul României, respectiv nu impune, nu e o obligativitate, ci e o posibilitate – „consiliile locale pot adopta”, nu „consiile locale adoptă”), aceasta, deși e considerată ilegală de parlamentari va fi plătită tot din banii cetățenilor (adică din bugetul local, constitit din taxele și impozitele plătite de aceștia).

 

În varianta nefericită, taxa pe apa de ploaie va fi menținută, consiliile locale fiind acționarii majorității operatorilor regionali de apă-canal și având interesul menținerii la cote ridicate a încasărilor respectivelor societăți. Cel mai probabil, argumentul prin care se va decide menținerea taxei e legat de angajamentele pe care le au societățile de apă-canal cu finanțatorii europeni ai proiectelor de dezvoltare a rețelelor de apă și canalizare – contractele semnate de operatori prevăd și anumite obligații de tarifare care conțin și tariful pentru apa pluvială.

 

Este și cazul Aquaserv SA, care derulează un proiect cu finanțare europeană (în valoare de 108 milioane de lei din care finanțarea UE e de 85%) pentru proiectului extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş (în localităţile Tîrgu Mureş, Sighişoara, Târnaveni, Miercurea Niraj şi Cristuru Secuiesc). Acest proiect durează încă un an, până în iulie 2019. Când se termină (presupunând că modificarea va fi menținută), se va putea elimina din factură taxa pe canalizare pluvială? Oficial, da. Practic, nu. De ce?

 

 

Pentru că Aquaserv este angrenat continuu, încă din anul 2000, în proiecte cu finanțatori (bănci, fonduri) europeni, iar o rețea de apă va avea tot timpul nevoie de lucrări. Fiind finanțate de parteneri financiari externi, Aquaserv va avea tot interesul să mențină în respectivele contracte de finanțare obligativitatea menținerii și chiar creșterii tarifelor. De ce? Pentru că având respectivele prevederi (clauze) contractuale, vor fi protejați de tendința autorității publice (primărie, consiliu local) de a reduce (electoral) tariful final al serviciului.

 
 

Cât e taxa pe apa de ploaie

 

În Mureș, clienții persoane fizice a operatorului Aquaserv SA plătesc taxa de canalizare a apei pluviale în sumă de 0,9 lei/metru cub, operatorul de apă-canal din județ, controlat de municipiul Tîrgu Mureș (care deține 81,73% din societate), având al 13-lea cel mai mare tarif total la serviciul furnizat (apă-canal) din țară, într-un clasament național care cuprinde tarifele practicate de toate cele 45 de firme-operatori ai serviciului public din țară.

 

Ce este apa de ploaie și de ce se plătește

 

Conform firmelor care operează serviciile de distribuția a apei potabile și de canalizare, apa meteorică este apa ce provine din precipitaţiile atmosferice (ploaie, topirea zăpezilor). Pentru că aceasta este colectată în sistemul public de canalizare, ajunge în stațiile de epurare unde e tratată, fapt care impune cheltuieli pe care operatorul le acoperă din taxa impusă clienților (cetățeni, firme și instituții).

 

În pofida declarației (iresponsabile) că baza de impunere e nelegală, să nu ne inflamăm și să aflăm adevărul. Cum se calculează taxa pe apa de ploaie, adică prețul pe metru cub de apă pluvială „canalizată”. În baza contractului cu operatorul de apă-canal, cetățeanul (firma, instituția) declară, pe proprie răspundere, suprafața deținută (doar cea asfaltată sau betonată, nu și pământul). Apoi, firma are o bază de calcul (aprobată!) în care se ia în considerare cantitatea, durata și intensitatea precipitațiilor (comunicate oficial de Administrația Națională de Meteorologie – ANM), date care se înmulțesc cu un coeficient de scurgere a apei în canale.

 

Pentru cei foarte interesați, formula de calcul e următoarea: cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de canalizare = suprafaţa totală construită şi neconstruită dovedită de utilizator x un coeficient echivalent de scurgere care ţine seama şi de intensitatea ploii (acest coeficient este de 0,6 pentru firme și instituții și 0,45 pentru persoane fizice) x cantitatea de precipitaţii lunar comunicată de ANM.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului msnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ