JURNAL DE CĂLĂTORIE – Italia: Aci Castello, fortificația siciliană înălțată pe-o stâncă, în anul 1076, de urmașii vikingilor (4)

0
25

ZIUA 3. Dacă te decizi să parcurgi vreo 9 kilometri la nord de Catania cea siciliană dai de Aci Castello, o comună-orășel a provinciei unde trăiesc aproximativ 18.000 de suflete, asta dacă nu-i adaugi și pe turiștii veniți să admire fortificația edificată în anul 1076 de urmașii vikingilor, normanzii, pe ruinele unei fortificații bizantine din secolul al VII-lea. O picanterie: inițial, stânca pe care a fost edificat castelul nu avea legătură cu țărmul, fiind înconjurată de apă – pasajul terestru este, practic, lava provenită de la erupția Etnei din anul 1169.

 

De-a lungul celor 941 de ani de existență, stăpânii s-au succedat într-un ritm amețitor și reținut doar de analele istoriei, însă fortificația înălțată pe-o stâncă din Aci Castello a rămas același edificiu impresionant. După normanzi, castelul a intrat în proprietatea regilor Siciliei, iar primul „pământean” stăpân al castelului a fost viteazul strateg Roger de Lauria, amiralul flotei aragoneze, acesta primindu-l, la sfârșitul secolului al XIII-lea, drept recompensă pentru luptele în care a triumfat chiar de la regele Siciliei Frederick al III-lea.

 

 

La scurt timp, însă, regele a fost informat că de Lauria l-a trădat în favoarea angevinilor, așa că a asediat castelul și l-a recuperat în proprietatea regalității siciliene, fiind „livrat” un secol mai târziu nobilului aragonez Blasco al II-lea – ulterior, pentru că religia bate dreptul de proprietate fără să fie considerată expropriere, castelul a devenit posesiunea episcopilor de Catania. Astăzi, castelul este proprietatea comunei, redevenind al urmașilor celor care l-au edificat.

 

Aci Castello

 

Am ajuns la castelul acesta cocoțat pe o stâncă ce se ițește impresionant din mare întrebându-ne cum această fortificație aparent impenetrabilă a fost cucerită de atâtea ori de-a lungul existenței sale de aproape 1000 de ani și i-am mângâiat urmele obuzelor care-i brăzdează zidurile în speranța că o să aflăm răspunsul… Nu l-am aflat (intuiția l-a sintetizat simplu: prin trădare), dar l-am imortalizat pentru a vi-l dărui, măcar sub formă de imagini. Ș-apoi am plecat spre Taormina, cel mai frumos oraș al Siciliei (detalii, în episodul V al Jurnalului sicilian).

 

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului msnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ