SEMNAL – Șefii mureșeni ai unităților medicale de boli cardiovasculare reclamă alarmanta subfinanțare a sistemului

0
63
IUBCvT – Târgu Mureș

CARDIO. Subfinanțarea sistemului medical performant și vital din România este alarmantă, au subliniat, ca-ntr-un ultim semnal de alarmă, doi dintre șefii celor mai importante unități medicale de boli cardiovasculare din Tîrgu Mureș. Chiar dacă (sau tocmai pentru că) era un moment festiv pentru Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) din județul Mureș, care a aniversat recent 45 de ani de la prima operație pe cord deschis din România, efectuată în Tîrgu Mureș, managerul IUBCvT, Klara Brînzaniuc, a criticat strategia Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) în privința deconturilor.

 

Klara Brînzaniuc (foto: ziarmedical.ro)

“Cu cât performanţa este mai mare – şi avem şi cazuri care au un indice de complexitate 28, dacă se ajunge la proceduri hibride de rezolvare a lor, dar utile, poate singurele care salvează viaţa pacientului -, avem mai puţine cazuri care ni se decontează în acea lună. De aceea ajungem la 130%. Rulajul nostru, după numărul de paturi, este cel normal, dar fiind cazuri complexe, costurile sunt foarte mari şi nu ni se decontează decât suma contractată. Senzaţia pe care o avem: cu cât munceşti mai bine, cu atât poți să rezolvi mai puţini pacienţi”, a declarat Klara Brînzaniuc, citată de agenția națională de presă.

 

Horațiu Suciu

Și șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară, din cadrul IUBCvT Tîrgu Mureş, medicul Horațiu Suciu, a subliniat faptul că finanţarea reprezintă o problemă majoră şi a dat un exemplu comparativ: în România se efectuează doar 4.000 de operaţii pe cord deschis la o populaţie de aproape 20 de milioane, iar în Ungaria, la o populaţie la jumătate, se efectuează 7-8.000 de intervenţii.

 

Semnale și pasivitate

 

Situația nu e nouă, dar e una dintre puținele în care atât managerul unui institut medical important și șeful clinicii de cardiovasculare fac front comun și trag un important semnal de alarmă, care ar trebui luat în seamă de guvernanți (măcar din postura de cei aflați la butoanele repartizării banilor publici).

 

În 2011, Şerban Bubenek, directorul Institutului de Cardiologie şi Chirurgie Cardiacă „C. C. Iliescu” din București, reclama subfinanţarea cu 50% din necesar a sistemului de sănătate (care era atunci finanțat cu 4 miliarde de euro).

 

În 2013, Șeful Clinicii de Cardiologie Cardiacă din Timișoara, prof. dr. Marian Gaşpar, a trimis presei un e-mail în care susţinea că şi-a închis secţia din cauza subfinanţării, iar managerul Institutului de Boli Cardiovasculare a amenințat că-l trimite în fața comisiei disciplinare – până la urmă, Ministerul Sănătății a deschis baierele pungii și a făcut o suplimentare financiară clinicii. Tot în 2013, conf. dr. Horațiu Moldovan, chirurg cardiovascular la Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu” din București, semnala dificultățile cu care se confruntă chirurgii într-un sistem „sever subfinanțat”.

 

35
(ultimul, cu 439 de puncte) este locul ocupat pentru al doilea an consecutiv de România în Indexul European al Sistemelor de Sănătate 2017, clasament realizat de Health Consumer Powerhouse.

De asemenea, în acest an, medicul cardiolog Alexandru Mischie – coordonatorul unităţii de terapie intensivă coronariană de la Spitalul Montlucon (Franţa) şi preşedinte al grupului de lucru în cardiologie al International Society for Telemedicine and eHealth – sublinia subfinanțarea sistemului medical românesc, unul în care pacienţii au acces dificil la îngrijiri din cauza lipsei de bani din sistem. Toate aceste semnale de alarmă s-au dovedit insuficiente pentru a schimba ceva în strategia guvernamentală (poate și în contextul unei societăți civile care nu a recționat nicicum în această privință, mulțumindu-se să asiste pasivă la numeroasele semnale publice ale medicilor).

 

msnews



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului msnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ