Adaptarea statisticii la noul obicei alimentar al românilor: Avocado, broccoli și somonul, noi elemente în calculul inflației
STATISTICĂ. Românii își modifică obiceiurile alimentare, iar autoritățile țin cont de această schimbare. Începând cu acest an, Institutul Național de Statistică (INS) a introdus în calculul inflației produse precum somonul, avocado, broccoli și năut, având în vedere creșterea consumului acestora și ponderea lor mai mare în coșul alimentar lunar al gospodăriilor.
Fenomenul de globalizare și schimbarea preferințelor alimentare au dus la includerea în analizele statistice a produselor care anterior nu erau considerate tradiționale în dieta românească. Avocado, năutul și broccoli, inițial considerate exotice, au devenit tot mai des prezente în coșurile de cumpărături ale românilor.
Importurile de avocado, de exemplu, au înregistrat o creștere semnificativă, de 70 de ori în ultimii 15 ani. Această evoluție a determinat INS să le ia în considerare în calculul inflației, reflectând astfel schimbările din comportamentul de consum al populației.
Pe lângă produsele alimentare, INS-ul a inclus și alți factori în evaluarea inflației. Manichiura cu gel, o opțiune tot mai populară printre femei, a fost integrată în analize, deoarece prețul acestui serviciu influențează bugetul lunar al unei familii.
Următorul pas este includerea în calculul inflației a jocurilor de noroc, întrucât acestea reprezintă o parte semnificativă a cheltuielilor pentru unii consumatori. Cu toate acestea, această schimbare este așteptată să aibă loc abia în anul 2026 în România, în concordanță cu evoluțiile din alte țări ale Uniunii Europene.
Interesant este și faptul că, în analiza inflației, fiecare țară se concentrează pe produsele și serviciile specifice culturii și obiceiurilor sale. Franța monitorizează prețurile melcilor și pulpelor de broască, iar Regatul Unit acordă o atenție deosebită tarifelor la piureul de cartofi, plăcințele cu fructe și gogoși. Statisticile germane includ bratwurstul și șnițelul, în timp ce Italia se concentrează pe ulei, roșii „de sos” și tomate „de gătit”, inclusiv pe consumul de pește.
Această adaptare a statisticii la schimbările din comportamentul de consum reflectă evoluțiile societății și diversificarea preferințelor alimentare și de lifestyle ale românilor.