ANALIZĂ – De ce UDMR Mureș seamănă ca două picături cu PSD: cazul candidatului Soós Zoltán la Primăria Târgu Mureș

OBSERVAȚII STRATEGICE. PSD este o organizație politică atât de cimentată, încât semnele distructive pot să vină doar din interior – odinioară, scriam că atunci când se simte bine, PSD ia un ciocan, așa, de plictis, și și-l trântește singur în cap, încercând prin această metaforă negativistă să ofer un argument al concluziei care-ncepe această scriere.

Ei, la fel ca PSD e și UDMR, o organizație înfricată să se înscrie, cum ar fi normal, în registrul oficial politic, preferând să se ascundă comodă după pulpana vaporoasă al unui ONG, care se declară partid politic doar verbal (fiind, de fapt, înregistrată ca o asociație cultural-socială) și doar atunci când propriile interese o cer. UDMR (Romániai Magyar Demokrata Szövetség – RMDSz) este un fel de PSD al etniei minoritare maghiare.

Cum își dă UDMR cu ciocanul în cap

Pe trendul scăderii dramatice a încrederii târgumureșenilor în actualul și tutankamonicului edil Dorin Florea (ALDE), UDMR susține că are ca obiectiv livrarea următorului primar al municipiului Târgu Mureș. În acest contex, la care se adaugă ponderea, chiar dacă nu majoritară, semnificativă, pe care o deține comunitatea maghiară în municipiul reședință de județ, UDMR pornește cu o șansă importantă de a-și adjudeca funcția de primar. Numai că, simțindu-se bine, UDMR își dă cu ciocanul în cap, imitând reacțiile PSD.

Respectiv, de abia și-a nominalizat candidatul pentru funcția de primar, în persoana vechiului candidat, Soós Zoltán, că UDMR Mureș s-a trezit criticată chiar din interior și, mai mult, de toate organizațiile etniei. Principalul argument al criticilor se referă la totalitarismul desemnării, respectiv lipsa prealegerilor sau a consultărilor politice în privința nominalizării candidatului – sigur, nicio supriză pentru nimeni, UDMR, PPMT, PCM și restul organizațiilor etnice finanțate din Budapesta au primit ordin să nu se concureze și să susțină candidați unici.

Criticile au fost asumate (în presa românească de limbă maghiară și în presa centrală din Ungaria) de dizidenți, dar nu numai, respectiv parlamentarul UDMR de Mureș, Vass Levente – eliminat de la conducerea UDMR Târgu Mureș – care a subliniat că la Adunarea Delegațiilor UDMR Mureș 70% dintre delegații din Târgu Mureș nu au susţinut candidatura lui Soós, această desemnare fiind introdusă pe sistem autocrat, fără consultări interne, fapt care contravine statutului ONG-ului UDMR.

La rampa criticilor a ieșit și Brassai Hunor, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) Târgu Mureş, care, la fel, conform agenției de presă maghiare MTI, a considerat desemnarea lui Soós ca depășind toți pașii raționali, UDMR neorganizând măcar “o consultare minimă în privința celui care ar trebui să fie reprezentantul întregii maghiarimi din Târgu Mureş”.

Ca trifoiul critic maghiar să fie complet, și Berki Ferenc, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) a spus publică că, în spiritul alianţei cu UDMR, firesc ca să fi avut loc nişte consultări și să se solicite şi opinia PPMT, pentru că oraşul Târgu Mureş poate fi recâştigat numai în cazul în care se reuşeşte realizarea unei uniri reale a forţelor maghiare. În fapt, consideră Berki, decizia candidaturii lui Soós a fost luată de o “bisericuţă” din conducerea judeţeană a UDMR (aluzie la liderul UDMR Mureș, Péter Ferenc), ceea ce va duce șa pierderea atât a Primăriei, cât și a controlului asupra Consiliului Județean.

De ce e greșită strategia autocrată

În tot acest val de critici din partea aliaților, unicii care continuă să creadă că desemnarea, fără consultarea partenerilor etnici, lui Soós este cea mai bună variantă (cu motivația că s-a făcut un sondaj de opinie, în care, însă, nu au fost înscriși toți potențialii candidați cu șanse) sunt cei de la… UDMR (prin liderii pro Péter ai formațiunii, Porcsalmi Bálint și Kovács Mihály Levente).

La precedentele alegeri electorale locale, în 2016, candidatul minorității maghiare, susținut de cele trei partide etnice, a fost Soós Zoltán (desemnat în urma unei campanii de prealegeri interne), care a pierdut la 1.705 voturi în fața lui Florea.

În aparență, înfrângerea poate fi considerată strânsă și dădătoare de speranțe pentru 2020, în fapt, în 2016, au fost cinci candidați de etnie română și unul singur de etnie maghiară. Adică, candidații au rupt exclusiv din voturile lui Florea, iar în contextul în care Soós nu va fi susținut de toate partidele etnice maghiare (de exemplu fie datorită apariției unui alt candidat al etniei, care ar putea candida ca independent, fie din orgoliu politic, pentru că n-au fost consultate) și dacă Florea nu va mai avea patru candidați care să îi rupă din voturi, rezultatul nu va fi cel dorit de ONG-ul mascat în partid politic al etnia maghiară.

Cătălin VISCHI