Barbu Ștefănescu Delavrancea: Primarul care a modernizat și a influențat Bucureștiul
PERSONALITĂȚI. Când auziți numele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, este posibil să vă teleportați undeva în gimnaziu, la o oră de română, unde profesoara povestea despre nuvela „Hagi Tudose” sau despre „Neghiniță”. Dar Delavrancea a fost mult mai mult decât un scriitor de renume. A fost avocat, orator și, cel mai important, primar al Bucureștiului. Și nu orice primar, ci unul care a rămas în istorie pentru inovațiile și modul în care a influențat orașul. A adus schimbări majore care au modelat Bucureștiul așa cum îl cunoaștem astăzi.
Născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, la bariera Vergului (piața Muncii de azi), Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost cel de-al nouălea copil al părinților săi. În copilărie, a fost luat la muncă de tatăl său, Ștefan Tudorică Albu, care era căruțaș de cereale. Numele Delavrancea nu l-a primit de la naștere, ci l-a preluat în semn de admirație și respect pentru tatăl său, care se trăgea dintr-o familie de ciobani din Vrancea.
Cu ajutorul fraților săi, Delavrancea a urmat cursurile Facultății de Drept din București și a obținut o bursă în Paris, unde a studiat operele marilor filosofi și scriitori. În timpul șederii sale în Paris, a devenit pasionat de arta oratoriei, fiind inspirat de marele orator Leon Gambetta. La întoarcerea în țară, a devenit avocat la Baroul Ilfov, câștigându-și reputația în epocă pentru procesele sale, unde își apăra clienții în procese, câștigându-și supranumele de „avocatul cauzelor pierdute”.
Delavrancea a intrat în politică și s-a alăturat Partidului Conservator. În 1899, a fost ales primar al Bucureștiului și și-a început mandatul cu o determinare puternică de a face schimbări semnificative în oraș. Una dintre primele sale inovații a fost introducerea „Legii repaosului duminical”, prin care muncitorii primeau o zi liberă pe săptămână. Acest lucru a fost inspirat de propria sa copilărie, când tatăl său muncea zi de zi fără încetare.
O altă inițiativă importantă a fost modernizarea infrastructurii orașului. Bucureștiul se confrunta cu probleme majore, cum ar fi lipsa tramvaielor electrice, rețeaua de alimentare cu apă depășită și iluminatul stradal învechit. Delavrancea a făcut eforturi pentru a aduce soluții la aceste probleme, obținând un contract pentru iluminatul stradal pe bază de electricitate și începând procesul de tranziție de la tramvaiele trase de cai la cele electrice.
De asemenea, pentru a îmbunătăți igiena și sănătatea publică, Delavrancea a inițiat lucrări de pavare a străzilor, igienizare a mlaștinilor și înființare a abatoarelor. A modernizat și rețeaua de alimentare cu apă a Capitalei, construind noi stații de captare și distribuție a apei, precum și un sistem de canalizare îmbunătățit.
Chiar și într-un mandat scurt, Barbu Ștefănescu Delavrancea a lăsat o amprentă profundă asupra Bucureștiului. Schimbările pe care le-a inițiat au contribuit semnificativ la transformarea orașului într-un centru urban modern și civilizat. Astfel, este considerat unul dintre cei mai benefici și prolifici primari ai Bucureștilor, iar moștenirea sa continuă să fie admirată și apreciată și în prezent.
