DATORI VÂNDUȚI – Până la finalul anului, datoria unei firme a municipalității Târgu Mureș către Selgros va ajunge la 1,14 milioane de euro

NU L-A TRIMIS ÎN RAI. Ne luăm cu calculul înclinației paiului, dar nu ne uităm ce se întâmplă cu ditamai pădurea. Păi, să nu uităm, că-s banii orașului. Suntem anunțați public și dezbatem chicotind că un consilier al primarului Soós Zoltán a fost numit administrator la o firmă a orașului, dar ignorăm/uităm/nu știm că datoria acelei firme a municipalității Târgu Mureș către un retailer din alimentație din județ va ajunge până la finalul anului la 1,14 milioane de euro. O sumă, zic, pentru un oraș și așa plin de datorii.

Faptul recent

Mark Hermann (foto mic stânga), până mai ieri consilier personal al primarului Soós, a fost numit administrator al firmei municipalității Târgu Mureș, Administrație și Turism SRL. Forul decizional, Consiliul Local, care este acționar cu 99% din părțile sociale ale firmei (acționarul minoritar, cu 1%, este tot o firmă a municipalității, Administrator Imobile și Piețe SRL) a votat desemnarea cu 15 voturi pentru, 3 abțineri și 1 împotrivă.

Hermann îl schimbă astfel în funcție pe Ovidiu Ioan Maier (40 de ani, foto mic dreapta), unul dintre oamenii de încredere a cuplului de aur fals Dorin Florea & Claudiu Sergiu Maior (foto mic stânga jos), cei care până-n toamnă au controlat urbea. Bine, asta e o informație neinteresantă. Interesant ar fi să aflați ce preia Hermann. O firmă creată să administreze crâșmele și locațiile de agrement ale orașului (pentru că acestui oraș doar atât îi mai lipsea: să administreze crâșme unde să mănânce și să bea, la greu și pe mulți bani publici, șefimea Primăriei și invitații lor VIP).

Cu finul la timona belșugului, spre faliment

Această firmă, Administrație și Turism SRL, a fost condusă de la înființare și până acum de una dintre interfețele lui Florea și Maior: Ovidiu Ioan Maier. Atunci, în 2016, Maier a fost urcat cu elevatorul administrativ din postul de inspector la Serviciul de Stabilire și Încasare Taxe și Impozite în cel de director general și administrator al firmei municipalității.

Cum a fost posibil? Pe criteriul eligibilității rudelor/apropiaților/abonaților. Pentru că, pentru cei din ultima bancă și pentru dezinteresați, Maier este finul lui Maior (Claudiu Sergiu, fost viceprimar, fost consilier personal al primarului Florea, fost candidat la funcția de primar, acum consilier local).

Deci, i s-a dat un post de șef, bine plătit din banii orașului. Cât de bine plătit? Păi, anul trecut Maier a avut un salariu net de 6.331 lei pe lună. Ca să fie și mai bine decât bine, i s-a mai pasat și un post de membru în CA al Transport Local SA, altă firmă a Primăriei, de unde a mai primit 1.300 lei/lună net. Deci, omul era plătit pentru corvoada nemăsurată, din banii orașului, cu 7.600 de lei pe lună. Venituri bune.

Puteți să vă gândiți că dacă omul era plătit cu venituri lunare cumulate de vreo 1.600 de euro pe lună din banii orașului ăsta rupt în fund, care de dator ce este nu-și permite nici măcar niște luminițe de sărbători mai acătări și arată ca o localitate rurală de la începutul mileniului, înseamnă că era performant economic. Mai ales că avea atâtea “bunătăți” de administrat, din care ș-un nepriceput scoate profit: ditamai Casa de Cultură „Mihai Eminescu”, Hotelul-restaurant Tineret (foto mic dreapta), Clubul Tineret, Căsuţa din pădure, Hotelul „Casa de oaspeţi” (foto mic stânga sus), Restaurantul „Casa de oaspeţi”, Academia de sport, plus diverse spaţii sportive şi tehnice. Puteți să vă gândiți, dar ați greși.

În ultimii 3 ani (2016-2019), Maier a reușit să scoată profit pentru oraș din toate bunurile care i s-au dat pe mână fabuloasa sumă de… 74.578 de lei. Cumulat, adică-n toți cei 3 ani. Practic, o medie de sub 25.000 de lei pe an. Adică vreo 425 de euro pe lună. Să administrezi două hoteluri-restaurant, un club, terenuri de sport, casa de cultură și să faci profit de 425 de euro pe lună, cât vânzătorul ambulant de gogoși, asta e o mare… gogoașă.

Tot în acest timp, de 3 ani, firma a cumulat datorii de aproape 6,5 milioane de lei, adică 1,3 milioane de euro. Simplificat, firma orașului, administrată de Maier, făcea profit 500 de euro pe lună, dar crea datorii de 37.000 de euro pe lună. Deci nu făcea niciun profit, ci mergea zilnic pe pierdere de 1.500 de euro. Zi de zi, timp de 3 ani firma asta a pierdut câte 1.500 de euro pe zi. Și nimeni n-a zis nimic.

Cumva-cumva, pentru că oricum manageriau banii nimănui, adică ai orașului, “ăi mari” s-au gândit că un manager care pierde în fiecare zi a existenței sale în fruntea firmei câte 1.500 de euro din banii orașului merită să fie recompensat. Și l-au recompensat, vă spuneam, cu venituri lunare nete de 1.600 de euro.

Pe acest principiu, dacă Maier se prindea la timp și băga firma în faliment, îl numeau primar. Apoi, în iulie 2020, pentru că nu li se părea suficient cu cât îl plăteau să piardă 1.500 de euro pe zi, i-au dat lui Maier și o primă. Pentru că i-a expirat contractul de administrator-director general, dar era pandemie și lumea nu prea băga în seamă datoriile care creșteau ca o gogoașă, omul a fost premiat cu o prelungire de mandat, până în 31 decembrie 2020. Ca o primă, ziceam, ș-o piedică-n calea uitării…

Datoria finală: 1,4 milioane de euro

Scandalul în care Primăria Târgu Mureș a vrut să-i dea o țeapă ca ultimul momârlan nesimțit retailerului Selgros Cash & Carry SRL e de notorietate. Simplificat: Primăria lua produse de la Selgros pentru megalomanul proiect Să ne îngrijim bunicii. Dar nu se îngrijea și să plătească, pe principiul că ăla-i vreun ONG a cărui menire e să salveze planeta. La un moment dat s-a adunat o sumă semnificativă (peste 3,5 milioane de lei) și Selgros a dat în judecată firma condusă de Maier (care gestiona proiectul haotic și electoral și care ridica produsele, emitea comezile etc.). A câștigat procesul și firma municipalității a fost obligată de instanță să plătească suma totală de 4.507.206,33 lei (3.579.989,27 lei reprezintă prețul neachitat al mărfurilor și 927.216,96 lei reprezintă dobânzile prevăzute în contract și calculate până la data de 5 martie 2020).

Pentru că firma municipalității condusă de finul actualului consilier local Maior Sergiu Claudiu nu a plătit, Selgros a dat din nou în judecată Administrație și Turism SRL, instanța a decis (în 11 septembrie 2020, prin sentință definitivă) ca începând din 6 martie 2020 și până la plata totală a datoriei, să plătească penalități de 0,1% pe zi pentru fiecare zi de întârziere.

Din 6 martie și până în 31 decembrie 2020 sunt 301 zile. Pentru fiecare zi, firma municipalității trebuie să plătească 0,1% din creanță, adică 3.580 de lei. Adică, în 31 decembrie, datoria va urca cu peste 1 milion de lei, până la 5.584.786 de lei (echivalentul a 1,14 milioane de euro). Asta am vrut să subliniem: aici l-a trimis Soós pe Hermann, nu la spa. Nu știu dacă Hermann știe sau poate să rezolve problema fără să plătească (nici măcar a penalităților, pentru că deja există o sentință definitivă), dar am considerat necesar să aveți toate informațiile înainte de a emite verdicte.

Cătălin VISCHI