De ce România încă ezită în adoptarea Euro

ECONOMIC. În ciuda turbulențelor politice care au marcat traseul diverselor guverne românești, politica monetară a țării a reprezentat un pilon al stabilității economice. Faptul că România încă nu a adoptat moneda Euro a conferit țării independență și a permis un control mai ferm asupra propriilor politici monetare. Această flexibilitate a jucat un rol crucial în gestionarea crizelor economice, oferind României o cale proprie atunci când alte țări au adoptat abordări diferite.

În contrast, moneda națională a Bulgariei, leva, este ancorată la euro printr-un curs de schimb fix, având ca scop pregătirea pentru adoptarea monedei unice. Cu toate acestea, trecerea la euro a fost întâmpinată cu dificultăți, în principal din cauza unei rate a inflației relativ ridicate în sudul Dunării, ceea ce a dus la amânarea aderării la euro în 2024.

Bulgaria se confruntă cu o limitare a spațiului său de manevră în materie de politică monetară, fiind supusă regulilor impuse de Banca Centrală Europeană. Înainte de a ancore leva la euro, Bulgaria și-a legat moneda națională de marca germană și, mai înainte, de dolarul american, având deja o tradiție în acest sens.

În contrast, România, deși nu și-a ancorat leul la o altă monedă străină în istoria sa postdecembristă, a urmat politici care vizează menținerea unei stabilități în raport cu moneda unică europeană. Aderarea la euro este un obiectiv important pentru România, dar există încă etape de parcurs pentru îndeplinirea criteriilor necesare.

În prezent, România se confruntă cu provocări legate de deficitul bugetar și datoria publică, iar creșterea accelerată a prețurilor în perioada post-pandemică a complicat și mai mult situația. Cu toate acestea, Banca Națională a României își menține obiectivul de a reduce inflația la nivelul optim de 2,5%.

Deși aderarea la zona euro rămâne un deziderat pentru economia românească, este necesară o pregătire atentă pentru a face față noilor provocări post-aderare. Aceasta implică nu doar îndeplinirea criteriilor economice, ci și construirea unei stabilități suficiente pentru a renunța la avantajele unei politici monetare flexibile, care au servit ca factor de stabilizare și de gestionare a inflației.

Conferențiarul universitar doctor Tănase Stamule, din cadrul Academiei de Studii Economice, aduce o contribuție importantă la această dezbatere prin analiza sa profundă și expertiza sa în domeniul administrării afacerilor și al managementului intercultural.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare