DECLIN – Fabrica de zahăr din Luduș, controlată de holdingul francez Tereos, a înregistrat a treia cea mai mare pierdere economică din istoria firmei
EXPLICAȚIILE PIERDERILOR FINANCIARE. În anul pandemic 2020, fabrica Tereos – Zahărul Luduş, deţinută din 2012 (prin firma Tereos România SA) de holdingul Tereos Sucre SAS, cel mai mare producător de zahăr din Franţa și al doilea din lume (holding cu o cifră de afaceri care totalizează 4,5 miliarde de euro, subsidiare în 18 țări și peste 22.300 de angajați), și-a scăzut afacerile cu 12%, raportând cea mai mică cifră de afaceri din ultimii 5 ani (158,87 milioane de lei) și o pierdere de 25,62 milioane de lei, a treia cea mai mare pierdere financiară anuală din istoria economică a firmei.
De asemenea, pentru prima oară datoriile subsidiarei din România a grupului francez au ajuns la o valoare sensibil egală cu cifra de afaceri, însumând aproape 158,4 milioane de lei (echivalentul a peste 32 de milioane de euro).
De altfel, de la cumpărarea fabricii de zahăr din Luduș (în 2012, de la Franco Roumanie de Sucrerie, subsidiara grupului francez Sucreries du Marquenterre Group), Tereos au făcut profit doar în primul an (în 2013, aproximativ 2 milioane de euro), apoi au căzut într-o plasă a pierderilor financiare continue. În plus, anul trecut, Tereos România – Zahărul Luduș, controlată de holdingul francez prin Jean François Georges Queva (CEO), Olivier Nicolas Jean-Yves Leducq și Oldřich Reinbergr (administratori), a funcționat cu doar 184 de angajați, acesta fiind cel mai redus număr de angajați din istoricul administrativ al firmei.
Fabrica de zahăr din Luduș funcționează de 61 de ani (în august 1960 a demarat procesul de fabricație la fosta Întreprindere pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr Luduș – IIS Zahăr Luduș -, denumire schimbată în 1991 în SC Zaharul SA) și este una din cele 4 fabrici de zahăr care mai există în România (din cele 39 care existau în 1990) – celelalte 3 fiind cea din comuna brașoveană Bod (singura cu capital românesc, intrată în faliment, dar activul a fost mutat pe firma Antrepriza Zahăr Bod) și cele două fabrici Lemarco Cristal din Roman și Buzău controlate de austriecii de la Agrana.
Dacă vă gândiți că pierderea este cauzată de slaba producție de sfeclă din România, atât de clamată de puținii producători de zahăr, sunteți în eroare. La nivel național, sub 30% din zahărul produs folosește ca materie primă sfecla de zahăr, iar la fabrica din Luduș procentul e mult mai mic, circa 16% din zahărul produs provenind din sfecla de zahăr (cea mai mare parte a producției de zahăr provine din zahăr brut din trestie de zahăr, care este importat și doar rafinat la fabricile românești).
Cantitativ, fabrica din Luduș produce doar puțin peste 10.000 de tone de zahăr pe an din sfeclă de zahăr, pentru alte 54.000 de tone depinzând de importul zahărului brut. Sigur, la producția fabricii nu trebuie luat în calcul doar zahărul rafinat, cu și produsele adiacente ale unității, adică circa 16.000 de tone/an de melasa și circa 85.000 de tone de pulpa umedă și pulpa uscată – și aici însă ponderea sfeclei este minoritară (4% la melasă și 20% la pulpa umedă și uscată).
Avertismentele lui Roux: corupția și condițiile de muncă
Nu neapărat ca o cauză a pierderilor financiare a fabricii din Luduș, ci ca un fapt, un remember: în 2017, Tereos și-a revocat CEO-ul, pe Philippe Jean Roux (transferat de la fabrica din Sao Paolo – Brazilia), după doar 7 luni de la instalare. Motivul oficial a fost pus pe seama pierderilor financiare, dar nicio persoană informată nu l-a crezut, din cauza timpului scurt dintre numire și revocare.
Anul trecut, luați cu pandemia, am cam trecut cu vedere devoalarea motivului real: Roux a câștigat în instanță, de la Tereos, daune de peste 800.000 de euro. Motivul, Tereos nu doar l-a revocat pe Roux de la conducerea fabricii din Luduș, ci l-a dat afară pe motiv de șantaj a firmei. Instanța a stabilit însă că Roux a semnalat cazuri de corupție şi condiţii de periculoase de muncă în fabrica din România, cerând conducerii Tereos să fie mutat.
Tereos a susținut că avertismentele lui Roux au fost lipsite de fundament și l-au dat afară. Roux a cerut un pachet compensatoriu, dar Tereos s-a declarat șantajată. Așa s-a ajuns în instanță, iar Tribunalul de Apel din Amiens (Regiunea Picardia din nordul Franţei) a stabilit că Tereos l-a concediat pe Roux fără motiv și că trebuie să îi plătească despăgubiri.
Cătălin VISCHI
