DEVOALARE – Arhitectul șef al județului Mureș a fost demis, iar la conducere a fost detașată, interimar, arhitectul șef al municipiului Sighișoara

ANALIZA UNUI FAPT. Arhitectul șef al județului Mureș (aflat în subordinea Consiliului Județean), Răzvan Cornel Șipoș, a fost demis (eliberat din funcție) în urma unei cercetări disciplinare, iar în locul său a fost numită Adina Gabriela Popescu, arhitect șef al municipiului Sighișoara.
Numai că această rezolvare temporară la nivelul județului a dus la o translatare a problematicii către municipiul mureșean, rămas din nou fără arhitect șef după ce a mai trecut printr-o situație similară în perioada iunie 2014 – aprilie 2017.
Situația municipiului cu obiectiv UNESCO
În urmă cu 5 ani, demisia lui Ioan Velicu din funcția de arhitect șef al municipiului Sighișoara a fost suplinită după aproape 3 ani – trecând peste numiri temporare/interimare, a Cristinei Herția (acum arhitect șef al municipiului Ploiești) și soluții de avarie (de exemplu, perioada în care de soarta arhitecturală a urbei a fost numit responsabil chiar arhitectul șef al județului, Răzvan Șipoș).
În acea perioadă de lipsă a unui arhitect șef din administrația locală, specialiștii au avertizat că în municipiul sit UNESCO situația se agravează (cuvântul descriptiv cel mai des utilizat a fost „haos”). Cumva-cumva s-a stabilizat problema, în 2017 fiind numită în această funcție (în urma unui concurs) Adina Gabriela Popescu.
Iată că acum Popescu a fost detașată la județ, adică la Consiliul Județean Mureș, pentru a îndeplini interimar funcția de arhitect șef al județului, iar Sighișoara a rămas, din nou, fără arhitect șef.
Ce nu pare a-și fi dat seama cel care controlează administrația publică din Sighișoara, recte edilul Ovidiu Dumitru Mălăncrăvean? Că atribuțiile Adinei Popescu în Primaria Sighisoara nu pot fi delegate decât unei persoane care îndeplinește condițiile de studii necesare ocupării funcției, adică acesta/aceasta trebuie să fie membru al Registrului Urbaniștilor din România. Altfel toate actele sunt nule.
E drept, există varianta de avarie: aceea ca toate actele a căror viabilitate/legalitate depind de semnătura arhitectului șef al municipiului să fie semnate de arhitectul șef al județului Mureș, adică tot de detașata Popescu.
În acest caz, situația poate fi interpretată în felul acesta: șeful administrației sighișorene (Mălăncrăvean) a făcut un compromis, sacrificându-și urbea pentru județ, unde partidul său, PSD, deține o oarecare senzație de control în parteneriat cu UDMR. Poate și pentru că Șipoș n-a fost un tip comod nici pentru pesediștii din județ, șeful acestora, Vasile Gliga din Reghin, făcând public faptul că îl va demite pe arhitectul șef încăpățânat.
În fine, revenind la contemporan, conducerea administrației mureșene, controlată de Péter Ferenc – UDMR, susține că interimatul ăsta al lui Popescu o să dureze cel mult 6 luni, până la organizarea concursului pentru funcția de arhitect șef al județului. Însă de ce a rămas județul fără arhitect șef (sau ce a impus respectiva decizie administrativă), nu prea spune nimeni. Să completăm informațiile…
Cine este arhitectul șef al județului demis
Răzvan Cornel Șipoș (foto mic stânga) a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București (în 1998) și masterul la Domus Academy din Milano – Italia (în 2000) și a fost numit în funcția de arhitect șef al județului în 2013 (adică în mandatul de președinte al CJ Mureș al lui Ciprian Dobre – PNL).
Șipoș a fost numit în funcție din postura de șef al Comitetului UNESCO Mureş, în care l-a numit, în vara anului 2013, tot forul deliberativ din Mureș – acest comitet are atribuții de supervizare a protecției și gestiunii celor două monumente UNESCO din județ: Centrul Istoric Sighişoara şi biserica fortificată din satul Saschiz.
De ce l-au demis pe Șipoș
Cel care a ocupat funcția de arhitect şef al Consiliului Judeţean Mureş în perioada decembrie 2013-decembrie 2019, Răzvan Cornel Șipoș, a devenit (demult) indezirabil în administrația județeană, în principal la presiunea unor primari (aceștia fiind translatorii nemulțumirilor unor cetățeni și investitori cărora arhitectul șef nu le aviza ceea ce doreau).
Cei mai mulți factori oficiali din administrațiile publice consultați de msnews susțin că arhitectul șef era un tipicar care abuza de poziția sa. În timpul documentării, am descoperit însă nemulțumirea principală a lui Șipoș: prevederile unor PUG-uri (Planuri de Urbanism General), mai exact neglijarea garantării conservării patrimoniului. Adică legi despre care susținea că sunt făcute prost, “pe genunchi”, și pe care solicita să fie îndreptate. Numai că asta costa timp și bani. Iar în urbanism întârzierea finalizării construcțiilor nu e percepută pozitiv. Așa că omul a devenit antipatic unor persoane influente (în special a unor primari și investitori în imobiliare).
La 6 ani de la numirea sa în funcția de arhitect șef al județului, în vara acestui an, Șipoș a fost amendat (“sancționat cu amendă contravențională”) de Inspectoratul Regional în Construcții – Centru din Brașov, care a anchetat o solicitare a Instituției Prefectului Mureș (pe când aceasta era condusă de pesedistul Mircea Dușa), referitoare la refuzul lui Șipoș de a elibera în 2019 certificate de urbanism în comuna Corunca. Șipoș și-a motivat refuzul prin faptul că PUG-ul din Corunca ar fi ilegal adoptat, susțin surse din autoritatea deliberativă din comuna limitrofă municipiului Târgu Mureș.
Pentru că Șipoș n-a cedat (se vor exprima cei din justiție dacă legal, sau printr-un abuz în funcție), a fost trimis de conducerea CJ Mureș în fața Comisiei de disciplină „pentru diverse deficiențe în activitate”, după ce la forul administrativ al județului au fost depuse mai multe “sesizări privind nereguli în activitate”. De altfel, unul dintre consilierii locali, Daniel Cheșa, a militat public pentru demiterea lui Șipoș, dacă nu va fi acceptată propunerea de deblocare a situației, făcută în sediul CJ Mureș de primarul din Corunca, Takács Szabolcs István, subaltern politic (UDMR) al președintelui CJ Mureș, Péter Ferenc (chemat de Cheșa în susținerea cauzei din Corunca, așa cum a fost menționat, ca susținător, și vicepreședintele CJ Mureș, Alexandru Câmpean, mediator al întâlnirii). Propunerea de deblocare, în modul în care a fost prezentată în sediul CJ Mureș, n-a fost acceptată de Șipoș.
Numai că demiterea lui Șipoș nu e similară cu îndepărtarea totală a acestuia de la conducerea instiției arhitectului șef, pentru că acesta poate chema în instanță administrația județeană, contestând decizia în Contencios Administrativ, și, în cazul unui succes, își recâștigă postul.
A se reține cel puțin informația-argument devenită publică: refuzul lui Șipoș de a elibera certificate de urbanism și autorizații de construire din cauza unei presupuse deficiențe de ordin tehnic, descoperite în Planul Urbanistic General al comunei Corunca. Mai mult, surse administrative din comună susțin că Șipoș ar fi pus în vedere administrației locale corectarea unor PUZ-uri, în caz contrar urmând să anuleze PUG-ul.
De ce n-a corectat administrația din Corunca PUZ-urile reclamate ca fiind făcute incorect? Pentru că asta ar fi durat mult timp și ar fi costat mulți bani. În plus, până la elaborare, toate investițiile în imobiliare și infrastructură ar fi fost blocate, ceea ce ar fi dus la pierderi în bugetul local. Conform unor surse locale, Șipoș ar avea partea sa de dreptate, unele dintre terenurile pe care se edifică fiind suprapuse și având o situație nelămurită care trenează de mulți ani.
Însă Șipoș mai face o subliniere, care indică o gravă faptă de natură penală a administrației locale din Corunca. „Au fost discuții multe pe tema faptului că Primăria Corunca și-a aprobat PUG înlocuind planșa de reglementări avizată. Încercarea tuturor, în afară de mine, a fost de mușamalizare a acestei înlocuiri pe care eu o văd foarte gravă”, a precizat, pentru msnews, Răzvan Șipoș, confirmând unul dintre motivele consemnate în prezenta scriere.
Rămân certitudinile: Șipoș a fost demis, cel mai probabil va contesta în Contencios administrativ decizia forului administrativ al județului, iar în locul său a fost numită, cu titlu interimar, începând de luni, 23 decembrie 2019, arhitectul șef al Sighișoarei, Adina Popescu.
Cine este noul arhitect șef al județului
Adina Gabriela Popescu (foto mic dreapta) a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” (promoția 1996). A coordonat ca șef de proiect peste 150 de proiecte de arhitectură și urbanism (inclusiv PUG-uri) și a realizat personal peste 70. Înaintea încadrării sale într-o funcție publică, de arhitect șef, a lucrat la firma de arhitectură și producție publicitară a familiei sale și ca scenograf în industria cinematografică (printre producțiile la care a colaborat fiind: „Amen” al lui Costa Gavras – coproducție 2002 germano-româno-franceză, despre legăturile dintre Vatican și Germania nazistă; la „Callas forever” al lui Franco Zeffirelli – coproducție 2002 italiano-franceză-spaniolă-română-britanică, despre ultima perioadă a vieții a marii cântărețe de operă Maria Callas; „Out of season” a lui Jevon O’Neill – producție britanică filmată în România, dramă polițistă).
A revenit în lumea arhitecturii în 2004 și în 2017 a devenit arhitectul şef al municipiului Sighişoara, iar începând de luni, 23 decembrie 2019, a fost detaşată pe funcţia publică de arhitect şef, în aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Mureş. Conform documentului oficial, Popescu este detașată la CJ Mureș “până la ocuparea prin concurs a acestei funcţii publice, pentru o perioadă de maximum 6 luni”.
Cătălin VISCHI
1 comment
Doar un alt episod de slugărnicie și arivism
Sacrificarea interesului Sighișoarei în favoarea județului, la cererea șefilor de partid și de stat a fost una din constantele mandatelor de primar de după 2000 – participarea, păguboasă pentru oraș – la constituirea de tot felul de asociații intercomunitare ( Adi Colect, Aquaserv, Asociația Județeană de Turism samd) alocarea din bugetul local de fonduri pentru proiectele județului sau ale municpiului Tg. Mureș (miliardul pentru participarea reședinței de judeș – cu zeto șanse – la concursul capitală culturală europeană, alocarea unui alt miliard pentru Eurovisionul organizat local de RTV Tg. Mureș samd) cedarea Clubului Copiilor, cu rezultate extraordinare , Palatului Copiilor Tg. Mureș, cedarea Stației de sortare a deșeurilor în care orașul a investit peste 2 milioane Euro, către ADI Colect, sunt doar câteva exemple de servilism al primarilor sighișoreni. “Cedarea” arhitectei are aceeași semnificație doar că, în acest caz, Sighișoara nu a pierdut nimic, dimpotrivă chiar ( în varianta în care stimabila nu va face cumul de funcții primind astfel două salarii babane).Adusă la Sighișoara ca o mare speranță și ajutată să ia concursul – prin metoda “patentată” în 2016 de angajare a funcționarilor publici de conducere – întâi sunt identificate persoanele care corespund din punctul de vedere al atașamentului pentru partid și marele său conducător angajați, apoi direct pe funcția de consilier personal, după care urmează pregătirea concursul – condiții și cerințe croite după chipul și asemănarea persoanei identificate, care, eventual este și detașată temporar în funcția de conducere vizată – și apoi, surpriză:concursul cu un singur candidat care, tot surpriză, câștigă concursul! Revenind la ”cestiune”. Perioada în care madam Popescu – zisă ”Pagodă” – a păstorit ca arhitect șef Sighișoara a fost una nefastă pentru patrimoniul local. Era mult mai bine fără, respectiv în perioada în care fostul arhitect șef al județului, Șipoș, îndeplinea, în baza unui contract încheiat între instituții, și o parte din atribuțiile funcției vacante de arhitect-șef. Astfel, în vremelnica ei ședere la Sighișoara, doamna arhitect a beneficiat de toate avantajele funcției – a primit și locuință privilegiul de a lucra 4 zile pe săptămână dar nu s-a preocupat d ecunoașterea specificului local și găsirea de soluții pentru salvarea patrimoniului locale. De fapt, ne-a tratat pe toți ce niște provinciali care nu o merită, timp în care încasa un salariu uriaș din banii noștri organizînd tot felul de seminarii și ”evenimente” inutile – fără nicio finalitate – timp în care obiective importante ale Cetății se prăbușeau și erau priponite cu drugi de lemn – ca în Evul Mediu. Doamna nu a dezvoltat niciun fel de atalament față de istoria și arhitectura locului, luând măsuri proaste sau neluând niciun fel de măsuri – vezi dezastrul arhitectural din zona de protecție a Monumentului UNESCO – unde a tolerat amplasarea unor tonete și rulote de iarmaroc după care le-a acoperit cu …. o pagodă – intervenții improprii în permetrul Monumentului UNESCO samd, Ca atare ”marea salvatoarea” a sitului UNESCO ar fi devenit gropara acestuia dacă mai rămânea la Sighișoara. #Bonedebarras #pagubăînciuperci #pagodelatotUNESCO