DEZBATERE – De ce e scrisă greșit denumirea oficială a municipiului Tîrgu Mureș: explicațiile futile ale oficialilor vs. argumentele raționale. Bonus: cum e corect

ARGUMENTAȚIE. Tîrgu Mureș, Tîrgu-Mureș, Tg. Mureș, Tg.-Mureș, Târgu Mureș, Târgu-Mureș… Mărturisesc, ca-n confesional: n-am mai văzut un oraș în care denumirea să fie scrisă în șase feluri. Știu, au mai fost dezbateri despre cum se scrie, de fapt, municipiul reședință de județ al Mureșului. Vi s-a spus că e corect (și legal) Tîrgu Mureș. Așa scrie-n cărțile de identitate, pe unele documente oficiale etc. Până și noi, din profund respect față de cetățenii municipiului, am adoptat această grafie, Tîrgu Mureș, încă de la început – altă deconspirare: decizia a fost luată în noaptea care a precedat apariția ziarului online, când am operat modificările denumirii orașului în toate articolele, cu inima strânsă și cu promisiunea că vom scrie acest articol explicativ.

Acum, timp de vreo patru ore am dezbătut (cu argumente filologice, științifice, legale, morale, convenționale, analitice) dacă să vă spunem adevărul (sigur, expunându-vă și argumentele, altele decât cele partizane, subiective) în contextul în care asta ar seamăna c-un seppuku, pentru că atentează la patriotismul local, la cutume… sensibilități. Ș-am zis: Hai să-l zicem (cu orice risc :)!), în fond, n-am venit aici să spunem adevărul atunci când avem argumente chiar și atunci când acesta nu convine majorității? În consecință, vi-l spunem. Pentru că, acum, grafia denumirii oficiale a orașului, Tîrgu Mureș, e greșită. Și va fi schimbată (nu pentru că zicem noi) în cea corectă: Târgu-Mureș. Cu „â” și cu cratimă.

Șase cai frumoși, șase denumiri la fel

Poți să ignori faptul că inclusiv pe site-ul oficial al administrației publice locale (Primăria) denumirea orașului e când Tîrgu Mureș, când Tîrgu-Mureș și chiar Târgu Mureș (statistica se referă doar la înscrisurile din anul 2018, să nu existe dubii), că unele instituții (bulversate) îndrăznesc doar Tg.-Mureș sau Tg. Mureș, sau că altele – precum Curtea de Apel, Judecătoria, Parchetul, DNA, Aeroportul, adresele firmelor înregistrate în municipiul reședință de județ (pentru că inclusiv adresa Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Mureş este… Târgu Mureş) – folosesc denumirea Târgu Mureș?

Poți (ca-n reclama cu modelul Torsion al celor de la Adidas, promovat în România cu sloganul „Dacă vrei, poți!”), dar nu e corect. Corectă e o singură variantă. Dar care? O problemă eteroclită…

Ce zice Primăria?

Să vedem ce zic oficialii Primăriei în această privință. Ziceam, știm că problema a fost dezbătută – un cetățean (am impresia că Radu Borza, unul dintre creatorii DEx online – și, by the way, membru MENSA -, dacă greșesc sper să pot fi iertat în timpul acestei vieți) a cerut oficial, în 2016, lămuriri în această problemă.

Biroul de presă al Primăriei Tîrgu Mureş, prin Cosmina-Georgeta Pașcan, director executiv adjunct al Direcția Comunicare, Programe cu Finanțare Internațională și Resurse Umane (DCPFIRU – Hristoase, ce titulatură oficial uimitoare, demnă de Guinness World Records!) – Serviciul Relații Publice Interne și Internaționale a răspuns lămurind, din punctul de vedere al administrației publice locale, problema: „Varianta oficială a denumirii municipiului este Tîrgu Mureș. Ortografia denumirii localității noastre este dată de Legea 2/1968, în care apare numele Tîrgu Mureș. Legea aceasta este în vigoare și la această dată, deși potrivit O.U.G. 63/2003, în Art.1 se precizează: “Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru unități administrative-teritoriale, precum și pentru sate, localități componente ale municipiilor și orașelor, stațiuni balneoclimaterice și stațiuni turistice se face prin lege”.

Neclaritățile au apărut de la Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie a 1993, privind revenirea la “â” şi ,,sunt” în grafia limbii române (apărută în Monitorul Oficial Nr. 51 din 8 martie 1993). Însă, Academia Română NU emite legi. Prin urmare, norma Academiei nu modifică denumirea localităților în absența unei legi date de Parlamentul României. Ceea ce, până acum nu s-a întâmplat, prin urmare în denumirea localității Tîrgu Mureș avem “î” și nu “â”. Pentru explicarea cratimei, menționăm că se scriu separat: numele proprii geografice sau administrativ-teritoriale, cu structura: substantiv + substantiv cu formă de nominativ-acuzativ (Tîrgu Mureș).”

Deci, clar, nu? Tîrgu Mureș. Cu „î” și fără cratimă. Asta era varianta, subliniez, în 2016. Pentru că în 2010, când șeful purtării cuvintelor la Primărie era un alt Pașcan (adică actualul deputat Marius Pașcan), denumirea legală și oficială a orașului era alta. Respectiv Tîrgu-Mureș. Adică cu „î”, dar și cu cratimă. Într-un răspuns la această dilemă, declanșată pe Wikipedia, Marius Pașcan explica: „În mod oficial, denumirea care prin lege a apărut în nomenclatorul localităților este “Tîrgu-Mureș”. Aceasta nu a fost încă înlocuită printr-un alt act normativ, însă prin modificările gramaticale operate de Academia Română, este utilizată tot mai des denumirea “Târgu-Mureș”. Aceasta nu a fost încă validată printr-o lege.

Purtător de cuvânt al Primăriei Tîrgu-Mureș, dir. exec. adj. Marius Pașcan”.

În fine, să zicem că la început era legal Tîrgu-Mureș, iar dup-aia era Tîrgu Mureș. Știu, între cele două declarații, timp de șase ani, nu s-a dat nicio lege (ca să folosesc argumentul doamnei), dar nu poți să ceri consecvență în opinii de la o Primărie, nu?, că o ditamai Primărie se ocupă cu treburi mai serioase, nu cu nedumeririle cetățenilor privind cum se scrie, de fapt, numele orașului în care locuiesc. De altfel, pe tăblia de pe clădirea administrației publice locale scrie Tîrgu-Mureș, pe site-ul oficial scrie Tîrgu Mureș. Ei, na!, s-a pierdut o cratimă, ce mare șmecherie. Dar după atâtea dileme, să dăm și un răspuns corect.

Cum e corect?

În primul rând, speța denumirii corecte a unui oiconim (cuvânt care denumește o așezare omenească – județ, oraș, comună, sat) trebuie să includă în analiză trei variante: legale, lingvistic-științifice și lingvistic-morale. Dup-aia, trebuie să și conchidă ceva, că altfel e degeaba – facem plută, da’ n-avem apă.

Legal, zice că denumirea a rămas valabilă din 1968 (a fost republicată în 1981) și că atunci era Tîrgu Mureș. Corect. Și că denumirea unei localități se schimbă doar printr-o altă lege. Corect și incomplet. În 1968, Târgu Ocna, Târgoviște, Bârlad sau Râmnicu Vâlcea se scriau tot cu “î”, că așa era ortografia atunci. A fost o perioadă (1958-1968) când și România se scria cu “î”. Acum se scriu toate, conform noilor reguli ale Academiei Române, cu “â” și nimeni nu are nimic de obiectat. Nu există lege specială să scrii București cu literă mare, e doar o normă ortografică dată de Academie, care se aplică numelor proprii – dacă aia e valabilă, atunci și asta cu “â” ar trebui să fie, fără nicio „lege” specială dată de Parlament (unde, by the way, tot „greșit” se scrie Târgu-Mureș).

Să spui că Academia Română nu emite legi e corect. Însă și incomplet. Corect și complet este „Academia Română nu emite legi, ci hotărâri care au acordul Ministerului Culturii şi Ministerului Învăţământului și care se pun în aplicare prin publicarea acestora în Monitorul Oficial al României”. Mai mult, conform legii (752/2001) care reglementează statutul și funcționarea Academiei Române, aceasta „stabilește regulile ortografice obligatorii”. S-a înțeles și până în ultima bancă, la doamna Pașcan? Deci ce zice Academia privind regulile ortografice e OBLIGATORIU de pus în practică, nu opțional.

Am făcut precizarea și pentru cei din Primăria „Tîrgu” Mureș, care se mint că Academia Română (a cărei organizare și funcționare este reglementată de legi!), cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală (zice legea!), ar fi un fel de „oengeu’” pe care-l bagi în seamă doar dacă ai tu chef. De fapt, inteligenții din Primăria „Tîrgu” Mureș au luat o decizie greșită să păstreze grafia veche și acum se străduiesc să-și argumenteze decizia în explicații futile și simpliste. Și voit incomplete.

Ai nevoie de lege specială pentru schimbarea numelui unei localități dacă acea schimbare se referă la structura numelui – recte: vrei să schimbi Târgu-Mureș în Călinești, Dărmănești sau, mă rog, Oșorhei, cum era pe vremuri. Când e vorba de a adapta doar forma scrisă a cuvântului la noile norme ortografice, nu ai nevoie de lege specială, doar te adaptezi la normele respective și gata. Pentru că ești OBLIGAT să respecți normele impuse de Academie. La modificarea ortografiei din 1993, nu s-a specificat că aceasta nu se aplică denumirii orașelor. Pe cale de consecință, se aplică. Odinioară scriam numele localităților cu chirilice, că așa era grafia. Când s-a trecut la alfabetul latin, n-a dat nimeni lege pentru fiecare localitate în parte. București (scris cu chirilice) a rămas tot București, doar că a început să fie scris cu litere latine.

Acum să vedem, scurtisim, dacă e cu cratimă (liniuță de despărțire, pentru vorbitorii de paleoslavă) sau fără. Printre situațiile în care oiconimul compus (denumirea orașului Târgu Mureș, în cazul nostru) ar trebui scris cu cratimă este și atunci când cade particula (prepoziția) cu rol de legătură semantică a grupului (de exemplu: Piatra-Olt – Piatra de/din Olt; Piatra-Neamț – Piatra de/din Neamț; Chișineu-Criș – Chișineu pe Criș; Bolintin-Vale – Bolintin din Vale), Râmnicu-Vâlcea – Râmnicu de/din Vâlcea).

La oiconimele compuse cu termenul „Târgu” există ambele posibilități de încadrare (cu și fără cratimă). Dacă al doilea termen este denumirea târgului se scrie fără cratimă, pentru că un termen este substantiv comun și altul substantiv propriu (denumirea celui comun). Însă în cazul orașului Târgu Mureș, al doilea termen este denumirea râului care străbate orașul, târgul preluând denumirea râului. Este un oiconim compus care se scrie cu cratimă pentru că prepoziția are rol de legătură a grupului: Târgu de pe (râul) Mureș. În consecință, varianta corectă (ortografic și geografic) și legală este TÂRGU-MUREȘ.

Cum e moral și științific

Rațional și științific e o aberație să păstrezi două semne grafice pentru același sunet: „î” și „â”. Logica (și mulți lingviști de renume: Sextil Puşcariu, Titu Maiorescu, August Scriban, Alexe Procopovici, Alexandru Graur, Ion Candrea, Gheorghe Adamescu, Eugen Coșeriu, Alf Lombard, Mioara Avram, George Pruteanu etc.) spune că „â” ar trebui eliminat. Dacă eliminăm „â” (cum susține logica și lingviștii enumerați mai sus), România ar deveni Romînia. O problemă sensibilă. Dacă eliminăm „î”, pentru a putea scrie denumirea țării ca acum, ar rezulta o scriere utilizată astăzi de suficienți (ca să nu folosesc termenul analfabeți) – „ânțeleg”, „ânsă”, „âmbibat” etc. Așa că baletăm cu ortografia.

În 1993, când a avut loc acea nefastă reformă ortografică care a resuscitat o literă moartă și inutilă (â), au votat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate (la momentul respectiv, Academia Română avea doi membri lingviști: Ion Coteanu, care s-a abținut, și Emanuel Vasiliu, care a votat împotrivă). Și uite așa s-au creat premisele unei abrambureli generale care s-a extins, cea mai notorie victimă fiind municipiul „Tîrgu” Mureș. Păstrând logica și argumentele științifice, numele orașului ar trebui scris TÎRGU-MUREȘ, dar respectând legea și argumentele de grafie geografică denumirea corectă a orașului este TÂRGU-MUREȘ.

Concluzie

Vă mai spun ceva, cu riscul de a mă scufunda și mai mult în dizgrație. Toți românii (și chiar și străinii) caută pe net „Targu Mures”, siteurile meteorologice din străinătate și întreg sistemul aeroportuar mondial, booking, wikipedia etc. nici nu recunosc grafia Tîrgu Mureș (o recunosc în schimb pe cea cu Târgu Mureș – și asta pentru că așa apare numele localității pe toate hărțile oficiale din România). În plus, deja de tristă notorietate: CNA  a avertizat/amendat anumite televiziuni pentru că au scris Tîrgu Mureș în loc de Târgu-Mureș.

Vestea relativ bună e că s-a făcut deja proiectul de lege prin care se va reglementa denumirea localităților. Tîrgu Mureș va deveni Târgu-Mureș. Documentele (cărți de identitate etc.) vor fi emise cu noua denumire doar în momentul în care acestea vor expira. Din respect pentru oamenii din Tîrgu Mureș vom continua să scriem așa, greșit, numele orașului, și nu Târgu-Mureș cum e corect, până când acesta va fi schimbat oficial. Am dorit însă vă semnalăm, argumentat, o greșeală care am considerat că n-a fost nicicând explicată în detaliu.

Cătălin VISCHI