DILEMĂ – Dacă tronsonul Tîrgu Mureș – Iași din A8 este eligibil pentru finanțare din fonduri europene, de ce se realizează în parteneriat public-privat?

0
435

EDITORIAL. După ce Guvernul Dăncilă (PSD & ALDE) a anunțat adoptarea primului pachet de investiții strategice care vor fi realizate în parteneriat public-privat – pachet în care au fost incluse și trei autostrăzi, printre care și Tîrgu Mureș – Iași (A8) -, a apărut o dilemă legitimă. În contextul în care soluția-miracol a pateneriatului public-privat a fost prezentată ca fiind fezabilă și avantajoasă pentru România, fapt pentru care s-a modificat și legea în privința acestei strategii de finanțare, mai mulți specialiști care analizează/monitorizează lucrări de investiții în infrastructura mare au atras atenția asupra unui aspect prea puțin comentat în spațiul public.

 

Încă din martie 2012, A8 a fost declarată eligibilă pentru fonduri europene (fiind inclusă în rețeaua trans-europeană centrală de transport TEN-T Core) pentru tronsonul cuprins între Tîrgu Mureş și Iași, autoritățile române urmând să parcurgă pașii procedurali pentru depunerea cererii de finanțare, însă prin decizia recentă a Guvernului, România a dat semnalul că s-a răzgândit. Nu mai dorește ca UE să acopere 75% din costurile eligibile, ci a anunțat că lucrarea se va executa în regim de parteneriat public-privat.

 

În aparență, procedura acestui tip de parteneriat ar fi mai simplă – cel puțin așa s-a acreditat la nivel guvernamental. În fapt, e cel puțin la fel de complicată/complexă și este una de anduranță – până la implementarea efectivă e timp îndelungat, de altfel acest fapt a fost sugerat chiar de reprezentanți de vârf ai PSD care au menționat că speră ca lucrările să înceapă în 2020 (sau „20-20”, în ton cu pronunția premierului).

 

Am încercat (sper că am și reușit) să nu cădem în capcana irațională a celor care în astfel de situații refuză sau nu au capacitatea de a-și forța neuronii să sinapseze și pun placa retardă „Dacă nu se face – de ce nu se face, dacă se face – de ce se face. Cu voi nicicum nu e bine”. Am vorbit cu specialiști în proiecte europene, cu specialiști în edificare a unor proiecte de infrastructură mare, cu analiști și observatori ai strategiilor guvernamentale și am revenit la o concluzie, cea mai importantă în presa de investigație: „Follow the money”. Pentru că mereu e vorba de bani. Costul estimat al Autostrăzii Est-Vest (Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Tîrgu Mureș) este de 9 miliarde de euro.

 

În lipsa „adrisanților” care vor avea de câștigat dintr-un biznis de 9 miliarde de euro (până la nominalizarea privatului din parteneriatul cu statul nu se pot emite decât ipoteze riscante), rămâne dilema: De ce nu se merge spre finanțare europeană (în contextul în care costul României ar fi mai mic în această variantă)? Și un unic răspuns: din proiectele europene e greu/aproape imposibil de sifonat bani. Lucrarea finanțată din pușculița europeană este supervizată de angajați ai UE, nu ai Guvernului. Lipsește cheița pentru supervizori. Doar am dorit să cuantificăm o îngrijorare și să emitem o constatare: sunt mulți care urmăresc speța enunțată victorios de Guvernul PSD & ALDE.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului msnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here