Educație versus Apărare: O analiză a bugetelor în România

FINANȚE. În contextul actual, în care România se confruntă cu provocări complexe, compararea bugetelor alocate armatei și educației devine un subiect de discuție esențial. Chiar dacă există un conflict la graniță, nu suntem singura țară în această situație. Deși NATO impune angajamente, România alocă mai mult pentru apărare decât pentru educație, o situație deosebită chiar și printre țările care împart o frontieră cu Rusia sau Ucraina.

Dezbaterea bugetară și educația în România
În pragul discuțiilor privind bugetul național pentru 2024, care încep curând în luna decembrie, se prefigurează o anticipată dezamăgire în legătură cu alocarea considerată mică pentru educație. Astfel, propunem o analiză a priorităților bugetare ale României, încercând să înțelegem modalitățile prin care statul ar putea investi mai mult în sistemul educațional.

Promisiunile uitate ale pactului pentru Educație
În 2008, toate partidele politice, sindicatele, ONG-urile și cei implicați în educație au agreat un acord numit “Pactul pentru Educație”. Acest pact a prevăzut angajamentul solemn de a aloca minim 6% din PIB pentru educație în fiecare an. Cu toate acestea, de atunci, acest angajament a fost încălcat an de an. Cele mai mari alocări au fost în 2008 și 2009, cu 4,2%, respectiv 3,9%, iar apoi valorile au scăzut constant. În 2022, doar 2,13% din PIB au fost alocate pentru educație, iar în 2023, 2,1%.

Cifre și realități
Deși bugetul absolut pentru educație a crescut în fiecare an, raportat la PIB, procentual, a scăzut semnificativ. În 2008, școala primea 28% din buget, în timp ce în 2023 primește doar 9%. Cu toate că în termeni absoluti bugetul a crescut de la 22 miliarde lei în 2008 la 32,5 miliarde lei în 2023, aceasta este o creștere de 48%, în timp ce economia țării s-a triplat.

Unde se duce Bugetul?
Analize recente privind finanțarea educației în perioada 2016-2022 arată că, în ciuda alocărilor inițiale, cheltuielile finale sunt mult mai mari. Totuși, problema persistă, iar alocarea inițială pare să nu fie în concordanță cu nevoile reale ale sistemului de învățământ.

Alternativa fiscală și prioritățile politice
O decizie politică importantă este cea legată de fiscalitate. România continuă să reducă taxele și să evite introducerea de noi impozite, fapt susținut de toate partidele politice. Acest lucru, împreună cu o lege a educației care lasă o parte semnificativă din finanțare în responsabilitatea autorităților locale, contribuie la inegalități semnificative între școlile din medii diferite.

O privire critică asupra deciziilor politice
Analizând bugetele alocate pentru apărare și serviciile secrete, se evidențiază o prioritate clară acordată acestor domenii în defavoarea educației. De asemenea, tendința de a menține taxele la niveluri scăzute limitează spațiul fiscal și afectează bugetul pentru educație.

Alegeri și perspective
Întrebările cheie rămân: Putea România să aloci mai mult pentru educație în acest timp? Ar fi trebuit să o facă? Posibilitatea realocării bugetelor sau creșterea colectării fiscale sunt decizii politice complexe. O schimbare a regimului fiscal ar presupune un risc politic semnificativ și ar trebui gestionată cu atenție pentru a nu afecta investitorii și partenerii strategici.

Concluzii și provocări
România se confruntă cu provocări complexe în stabilirea priorităților bugetare. Educația și apărarea reprezintă două domenii esențiale, iar deciziile politice trebuie să reflecte echilibrul optim între acestea. Este momentul unei dezbateri oneste privind direcția pe care România o dorește și o nevoie reală de investiții majore în sistemul educațional pentru a asigura un viitor mai prosper și echitabil pentru generațiile viitoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare