EXCLUSIV – În ultimii 20 de ani, nivelul de trai al mureșenilor a scăzut de la 94,5% față de media națională, la 77,8%
ANALIZĂ. Produsul intern brut (PIB) este cea mai utilizată unitate de măsură pentru dimensiunea globală a unei economii, în vreme ce indicatori derivați precum PIB-ul pe cap de locuitor este utilizat ca instrument de comparare a nivelurilor de trai sau de monitorizare procesului de convergență/divergență economică într-o anumită zonă (în acest caz, România).
Această scriere a analizat prin metoda raportării comparative evoluția nivelului de trai al mureșenilor în ultimul deceniu. Analiza a folosit exclusiv date/cifre/procente oficiale, înregistrate de instituțiile abilitate ale statului român (Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României și Comisia Națională de Strategie și Prognoză).
Concluzia nu este deloc optimistă: în 20 de ani, diferența nivelului de trai față de media națională a crescut cu 16,7%. Sigur, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut, însă cu mult mai puțin decât a crescut media națională. Mai simplu spus: nivelul de trai al mureșenilor crescut (ca în toate județele), dar mult mai puțin decât în majoritatea județelor țării.
Cum trăiesc mureșenii
Să prezentăm argumentele concluziei de mai sus, sub formă de cifre, sume și procente. În urmă cu 20 de ani, PIB-ul pe cap de locuitor în județul Mureș era foarte aproape de media națională (94,5%) însă în 2018 diferența față de media națională a scăzut la 77,8%. Practic, în 1998, mureșenii trăiau aproape similar cu media națională, acum standardul de viață este mai mic cu aproape un sfert (respectiv cu 22,2%) decât același factor comparativ.
În 1998, PIB-ul pe cap de locuitor în județul Mureș a fost de 1.751 de dolari, adică 94,5% din media națională (1.853 dolari), mureșenii fiind clasați pe locul 15 la nivel național. În 2018, PIB-ul pe cap de locuitor în județul Mureș a fost de 9.831 de dolari, adică 77,8% din media națională (12.633 dolari), mureșenii fiind clasați pe locul 16 la nivel național.
Nu căderea de un loc în topul național al bunăstării este semnificativă și nici măcar faptul că PIB-ul pe cap de locuitor n-a înregistrat o creștere procentuală (fapt consemnat în ultimii 20 de ani doar în șase județe care au avut o însemnată creștere industrială – Timiș, Cluj, Alba, Sibiu, Prahova și Dolj – și, evident, în capitală – București), ci mărirea ecartului (distanței) față de media națională.
Pentru exemplificare, dacă PIB-ul pe cap de locuitor ar fi rămas procentual fie și doar la nivelul anului 1998, în 2018 ar fi ajuns la 11.938,18 dolari, adică cu 2.107,18 dolari mai mult decât este acum.
Pentru o mai bună înțelegere: în 1998, economia județului reprezenta 2,53% din totalul național (PIB Mureș: 1,055 miliarde de dolari, PIB România: 41,75 miliarde de dolari), iar în 2018 aceasta reprezenta 2,14% din ponderea națională (PIB Mureș: 5,27 miliarde de dolari, PIB România: 246,01 miliarde de dolari), înregistrând o scădere de doar 0,39% din ponderea la PIB-ul național.
Concluzia: în ultimii 20 de ani, în linii mari, economia județului are cam aceeași pondere în economia națională, însă nivelul de trai a locuitorilor județului a scăzut cu 16,7% față de media locuitorilor țării.
Liviu DAMIAN