EXCLUSIV – O istorie electorală de 28 de ani a municipiului Reghin: bonus, cum a apărut în peisajul electoral local Maria Precup, de 8 ani primar
ALEGERI LOCALE: REGHIN. În ultima perioadă a regimului comunist, primarul municipiului (pe atunci oraș) Reghin a fost, timp de 21 de ani (1978-1989), Alexandru Bugnariu – un comunist apreciat încă din 1972, când conducerea partidului-stat i-a acordat tovarășului, din postura pe care o ocupa atunci, de președinte al Consiliului Orășenesc Reghin al sindicatelor, Ordinul Muncii clasa a III-a.
Din 22 decembrie 1989 și până în mai 1990, conducerea urbei a fost controlată de Frontul Salvării Naționale (FSN) prin Biroul Executiv al Consiliului de Uniune Naționala (prezidat de profesorul de fizică Ion Tuşnea), în care în funcția de primar a fost numit Traian Marian (cel care în perioada comunistă a fost director la Exploatarea de Gospodărie Comunală şi Locativă – EGCL – Reghin, decedat în anul 2005).
Alegerile din 1992
În 1992, după primele alegeri locale libere, primul primar ales al municipiului Reghin a fost inginerul Eremia Pop (foto mic dreapta, în perioada comunistă a fost șef de atelier TFR la IM Republica – în acel mandat, viceprimar a fost Balázs Ludovic), reintrat în acest mandat în administrația publică, fiind ales în 2016, pe lista PNL, primar în comuna sa natală, Chiheru de Jos.
Mandatul său nu a fost unul apreciat de electorat, argument fiind doar cele 3.304 voturi pe care le-a strâns la alegerile următoare (adică i-au dat girul să continue doar aproximativ 10% din localnici, sau 17% dintre cei care au votat), dar i-a plăcut, pentru că a mai candidat apoi de încă trei ori (în 1996, 2004 și 2008). O subliniere notabilă în acest mandat al lui Pop, care, sigur, nu ține deloc de abilitățile sale: în noiembrie 1994, orașul Reghin devine municipiu.
Alegerile din 1996
În anul 1996, s-au prezentat la urne 20.284 de reghineni, adică 66,88% dintre cei cu drept de vot. În efeverscența politică a vremii, pentru funcția de primar au candidat 14 cetățeni. Pentru statistică și nostalgici, să-i consemnăm: Traian Marian (PDSR – 29,77%), Iszlai Arpad (UDMR – 28,92%), Eremia Pop (primar în funcție, PUNR – 16,98%), Teofil Moldovan (independent – 6,06%), Ioan Moldovan (CDR – 3,74%), Gheorghe Varodi (PRM – 2,68%), Ioan Boilă (USD PD&PSDR – 2,38%), Viorel Udilă (Partida Romilor – 2,16%), Emil Moldovan (independent – 2,15%), Ioan Butiurcă (PAC – 1,80%), Ioan Oprea (PSM – 1,28%), Ioan Bonțiu (PS – 1,01%), Ioan Oltean (PDAR – 0,62%), Costel Demian (Partidul Micilor Proprietari și al Liberei Inițiative – 0,39%).
Niciunul nu a reușit să adune voturile necesare victoriei din primul tur, așa că la turul II de scrutin (prezența a fost de 65,12%) în finală au intrat Traian Marian (PDSR) și Iszlai Arpad (UDMR). A câștigat Marian cu 67,63% (13.294 de voturi). În acel mandat, 1996-2000, Marian a condus urbea cu un Consiliul Local format din 9 (!) partide: UDMR 6 consilieri, PUNR 5 consilieri, PDSR 4 consilieri, CDR, USD PD&PSDR, PRM, PAC, Partida Romilor și PSM câte un consilier.
Alegerile din 2000
În 2000, apetența pentru a fi candidat era încă activă. 12 reghineni (conform Autorității Electorale Permanente, 13 conform site-ului oficial al Primăriei Reghin în istoricul orașului – noi ne reportăm la sursa cea mai credibilă) au vrut atunci să fie primarul municipiului. La vot s-au prezentat jumătate din oamenii care aveau acest drept (50,03%, adică 15.791 de cetățeni).
Pentru nostalgici și statistică, candidații au fost: Nagy András (UDMR – 28,22%), Traian Marian (primar în funcție PDSR – 26.97%), Sorin Emil Pui (PNL – 14,20%), Teofil Moldovan (independent – 9,90%), Gheorghe Varodi (PRM – 6,45%), Călin Biriș (PD – 4,25%), Sorin Sabău (APR – 2,36%), Ioan Oprea (UFD – 2,36%), Vasile Rău (CDR – 2%), Teodor Crișan (independent – 1,37%), Ilie Simion Frandaș (ANCD – 1%), Ioan Bonțiu (PSM – 0,86%).
Pentru că niciunul n-a adunat voturile necesare desemnării în funcția de primar din primul tur, a urmat turul II. Însă, surpriză, candidatul UDMR, poziționat pe locul 1 în primul tur de scrutin, se retrage și în competiție intră locurile 2 și 3, adică primarul în funcție Marian (PDSR) și candidatul PNL, Pui. La vot vin și mai puțini oameni, respectiv 14.508 (46,25%) și primar rămâne Marian (51,57% – a fost ales de 7.389 de persoane din cei 31.564 de reghineni cu drept de vot) – liberalul Pui a adunat 6.937 de voturi (procentual, 48,42%).
Marian a guvernat Reghinul având un for deliberativ format din 6 partide politice: UDMR 7 consilieri, PDSR, PNL și PUNR câte 3 consilieri, PRM și PD câte 2 consilieri.
Alegerile din 2004
În 2004, doar 54,65% dintre reghinenii cu drept de vot au considerat important să-și aleagă primarul din cei 9 aspiranți. Candidații au fost: Sorin Emil Pui (PNL – 26,02%), Nagy András (UDMR – 25,61%), Eremia Pop (fostul primar din 1992-1996, independent – 24,52%), Nicolae Băzgan (PUNR – 8,09%), Traian Marian (primarul în funcție PSD – 7,37%, cu mențiunea că încă este cel mai mic procent obținut în România de după 1990 de vreun primar în funcție, doar 1.238 de oameni crezând că e bun pentru încă un mandat), Gheorghe Anton (PRM – 3,90%), Octavian Budnariu (PD – 2,39%), Teodor Crișan (PNȚCD – 1,09%), Ioan Tintoșan (PUR – 0,95%).
Nici în acel an, niciun candidat nu a reușit să întrunească numărul de voturi necesar numirii din primul tur, așa că primii doi clasați, liberalul Sorin Emil Pui (26,02%) și udemeristul Nagy András (25,61%) s-au confruntat în turul II, acolo unde Nagy s-a impus, surprinzător și la limită (cu doar 84 de voturi mai mult). Așadar, Nagy (foto mic stânga) a devenit primarul Reghinului, ales de 7.624 de localnici cu drept de vot, din cei 31.299 înscriși pe liste.
Nagy a condus urbea în mandatul 2004-2008 având un Consiliu Local format din 6 partide: UDMR 6 consilieri, PNL 5 consilieri, PSD, PRM, PNG și PUNR câte 2 consilieri.
Alegerile din 2008
În 2008, în Reghin au votat 53,20% dintre alegători, adică 17.139 din cei 32.214 cetățeni cu drept de vot. Au fost 8 candidați pentru funcția de primar: Nagy András (primarul în funcție, UDMR – 53,28%), Maria Precup (Alianța PSD & PRM – 17,57%), Ionel Rînja (PNL – 12,58%), Eremia Pop (fostul primar a candidat pentru PDL – 12,38%), Ioan Cocean (UPSC – 1,80%), Mircea Ungureanu (PNGCD), Teodor Crișan (PNȚCD – 0,81%), Alin Romulus Păcurar (PPPS – 0,46%).
Câștigătorul (detașat) a fost desemnat încă din turul I, în persoana primarului în funcție, Nagy (UDMR). În mandatul 2008-2012, Nagy a condus administrația cu un for deliberativ format din 4 partide: UDMR 9 consilieri, PSD&PRM 4 consilieri, PNL și PDL câte 2 consilieri. Subliniere: este anul în care apare în peisajul electoral pesedista Maria Precup (care se consacră ca și candidat al PSD, după decesul “abonatului” Traian Marin, decedat) – la prima candidatură pentru funcția de primar a fost votată de 2.937 de persoane, dar a fost desemnată politic să fie viceprimar.
Alegerile din 2012
În 2012 s-a consemnat o prezență la urne ceva mai mare decât la precedentele exerciții electorale, din cei 31.982 de reghineni cu drept de vot au venit să-și aleagă conducerea administrativă 18.897, adică 59,09%. Erau primele alegeri după criza economică mondială, cu reguli noi făcute în Parlament pentru alegerea primarului dintr-un singur tur și cu ura viscerală a cetățenilor față de partidul care a guvernat România în acea perioadă (PD).
Aceste date introduse în ecuația alegerilor locale, plus crearea USL (alianța politică împotriva firii, a celor mai mari partide de pe stânga și dreapta spectrului politic, respectiv PSD și PNL, ALDE) a determinat schimbări masive la vârful administrațiilor politice din țară. Schimbarea s-a produs și în Reghin, unde PSD, controlat de reghineanul Vasile Ghiorghe Gliga, a reușit să-și impună în fața PNL candidatul, dând la schimb municipiul reședință de județ, Târgu Mureș (unde din partea USL a candidat penelistul Gheorghiță Cornel Brișcaru).
Așadar, Maria Precup (foto mic dreapta) a candidat din partea USL, obținând 47,47% din voturi (8.756 de voturi) și câștigând funcția de primar în dauna primarului în funcție, Nagy András (UDMR – 40,81%, respectiv 7.528 de voturi). Precup a mai beneficiat de o conjunctură favorabilă, numărul mai redus decât de regulă de candidați la Primărie, în afara celor doi menționați, fiind înscriși în cursă încă 3 (Traian Bendorfean – PPDD, 6,64%; Dan Dorul Rus – APM, 3,52%; Adrian Crăciun – PRM, 1,53%).
La sediul din centrul urbei a fost bucurie mare, cu dans pe mese (la propriu!) și cu o declarație timidă a noii primar, surprinsă și ea că a câștigat, la televiziunea șefului său de partid: “O să-mi respect promisiunile toate-toate-toate! Ș-o să vin cu infrastructura de la marginea orașului către centru așa cum le-am promis eu la oamenii ăia amărâți care n-o văzut asfaltu niciodată”.
Suplimentar acestei victorii, pesedista Precup a avut și susținerea totală a Consiliului Local, unde au pătruns în mandatul 2012-2016 doar trei partide/alianțe (pentru că schimbările produse în jocul politic a implicat și creșterea pragului electoral pentru accederea în forul deliberativ): USL 10 consilieri, UDMR 7 consilieri, PPDD 2 consilieri.
Însă chiar de la începutul mandatului au început problemele cu legea, în 2015 Agenția Națională de Intergitate (ANI) declarând-o incompatibilă cu funcția de primar pentru că a încălcat legea, în perioada 19 iunie 2012 – 10 decembrie 2014 deținând concomitent funcţia de primar şi calitatea de cenzor al firmei Dacia SA. Precup a prelungit cât a putut procesul și-a terminat mandatul și a candidat și pentru următorul. În justiție, calea până la sentință e lungă…
Nu bine a început deranjul cu ANI, că în decembrie 2015, Precup a fost reținută de DNA sub acuzația unor infracțiuni de corupție (luare de mită și abuz în serviciu). A fost pusă inițial sub control judiciar, DNA solicitând să nu își exercite în acest timp funcția de primar.
Alegerile din 2016
În 2016, din cei 31.540 de reghineni înscrişi în liste s-au prezentat la vot doar 16.157, adică 51,23% – prezența și-a revenit la trendul urbei. Șase candidați, alegeri dintr-un singur tur: Maria Precup (PSD – 43,78%, 6.870 de voturi), Nagy András (UDMR – 41,62%, 6.530 voturi), Iulius Ovidiu Făgărășan (PNL – 9,49%), Adrian Crăciun (PMP – 3,48%), Maria Cocean (UNPR – 1,13%), Valer Mare (PRU – 0,48%).
Așa a început cel de-al doilea mandat de primar al Mariei Precup, cu un Consiliu Local dominat de PSD (8 consilieri) și UDMR (7 consilieri – care au primit pacificarea printr-o funcție de viceprimar, îndeplinită de Márk Endre Dezső, vecinul eternului ei contracandidat, Nagy András), celelalte patru posturi de consilier local revenind PNL (3) și PMP (1).
La scurt timp de la victorie, în aprilie 2017, a început în sfârșit procesul în dosarul în care DNA o acuză pe Precup de corupție. În vara anului 2019, după 4 ani de procese cu ANI, Maria Precup (PSD) pierde definitv și, după o perioadă de levitație, prefectul județului Mureș, pe atunci fostul și actualul pesedist Mircea Dușa, o destituie din funcția de primar. Precup contestă modul în care a fost destituită, chichițe juridice, câștigă (cu Prefectura Mureș toți prietenii câștigă) și este renumită în funcție. Viața se scurge molcom în orașul traversat de Mureș.
Concluzii
Pentru că cercul se închide oricând (altfel ar fi altă figură geometrică), să-l închidem și acum. O coincidență: primul primar din perioada post-comunism al Reghinului a fost Traian Marian (numit în 1990, ulterior ales în perioada 1996-2004), fostul director al Exploatării de Gospodărie Comunală şi Locativă (EGCL) Reghin. Primarul în funcție (ales în 2012 și 2016), Maria Precup, a fost în ultimii ani ai comunismului contabil șef la aceeași instituție. Deci Reghin a fost condus timp de 16 ani de doi foști comuniști cu funcții de conducere în administrarea spațiilor imobiliare și comerciale din oraș.
O subliniere: în 2012, când a devenit primar, Maria Precup era plătită cu 2.865 lei/lună net (în mână). În 2018, indemnizația primarului din Reghin a fost de 9.031 de lei/lună net. Adică de peste 3 ori mai mare. La banii ăștia, mai adăugați pensia de peste 4.000 de lei/lună net. Plus capitalizări bancare de peste 53.000 de lei, pe care nu le avea când a devenit primar.
O constatare comparativă: în 2012, Precup a fost aleasă cu 8.756 de voturi, în 2016 a fost aleasă cu 6.870 de voturi – s-a “erodat” în urma primului mandat cu 21% (procentual, între 2012 și 2016, a pierdut 3,69% din sufragii, însă doar 0,81% din pierderea lui Precup s-a dus către principalul ei contracandidat de până acum, Nagy András, udemeristul care a condus orașul în perioada 2004-2012).
O observație analitică: niciun primar din perioada post-comunistă din Reghin nu a reușit să câștige trei mandate consecutive (și nici altfel). Cu excepția primului primar ales, Eremia Pop, toți ceilalți au câștigat câte două mandate consecutive (Traian Marian, Nagy András, Maria Precup). În cei 28 de ani de alegeri libere a primarului, administrația Reghinului a fost condusă doar de 4 persoane.
Cătălin VISCHI, Liviu DAMIAN