FAPT – Statul a inițiat rejudecarea retrocedărilor către urmașii fostului primar din Reghin, criminalul de război Schmidt Emerich (Imre)
REVIZUIRE. Instituția Prefectului Mureş şi o comisie de specialitate au formulat patru cereri de revizuire a unor hotărâri judecătoreşti care vizează retrocedarea unor bunuri imobiliare către urmașii fostului primar al Reghinului din perioada 1940-1944, Schmidt Emerich (Imre), declarat prin sentință definitivă criminal de război.
Iniţiativa autorităţilor mureșene vine în urma unei dispoziții a Ministerului Finanţelor Publice, care cere analizarea retrocedărilor imobilelor către urmaşii criminalilor de război. Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia “se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reluarea judecării cauzei”.
Între condamnați pentru crime de război din județul Mureș se află și fostul primar al Reghinului, Schmidt Emerich, de al cărui nume se leagă patru hotărâri judecătorești pentru care Prefectura Mureș a solicitat deja revizuire și care privesc două apartamente, un teren și o suprafață de pădure – Schmidt a fost acționar la Societatea Anonimă pentru Silvicultură Ardeleană SA care solicită în instanță, din 2009, reconstituirea dreptului de proprietate pentru 11.500 de hectare de pădure situată în comunele Lunca Bradului, Stânceni, Vătava și Răstoliţa.
Primarul Reghinului din perioada 1940-1944, Dr. Schmidt Emerich, cetăţean român de naţionalitate germană, a fost membru al Partidului Crucilor cu Săgeţi (Nyilaskeresztes Part), fiind acuzat că a fost părtaş la torturile administrate evreilor bogaţi în scopul de a mărturisi unde şi-au ascuns averile, precum și la deportarea evreilor din Reghin în lagărele de exterminare din Auschwitz şi Bierkenau.
În timpul procesului din 1946, fostul primar al Reghinului, Schmidt Emerich (la acea vreme în vârstă de 61 de ani), “a recunoscut că, împreună cu Komáromi Ladislau (n.red., maior, comandant al trupelor din regiunea Reghin și comandant al ghetoului din Reghin – unde au fost închiși evreii din estul judeţului Mureş şi din partea de nord a judeţului Ciuc), a ales locul pentru ghetou şi că înfiinţarea ghetoului a executat-o pe baza unui ordin scris primit de la locotenent-colonelul de jandarmi Ferenczi”.
La 31 mai 1946, un complet de judecată al Tribunalului Poporului Cluj, l-a condamnat, în Dosarul nr. 8/1946, prin Hotărârea nr. 8/1946, la 10 ani de „detențiune grea” pentru crime de război săvârșite cu premeditare.
Vali STOICA
