GARGARĂ ELECTORALĂ – Traducerea simultană a ședințelor Consiliului Local Tîrgu Mureș nu e dorită nici de UDMR, nici de primarul Florea

RAȚIONAMENT. În aprilie 2018, răbufnirea încărcată de nedisimulată satisfacție a președintelui UDMR, Hunor Kelemen, referitoare la recomandările Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei în privința protecției comunităților minoritare din România, una cel puțin extremistă, dacă nu chiar șovină, e nesurprinzătoare. Hunor, acest “asuprit” minoritar decorat cu “Steaua României” care a clamat public că “maghiarii (n.red., din România) nu au ce sărbători cu ocazia Centenarului (n.red., celebrarea unui secol de la Marea Unire a provinciilor istorice locuite de români într-un singur stat național, România)”, a salutat respectivele recomandări care, în interpretarea sa, ar demonstra că „nu concluziile prezentate de autorităţile de la Bucureşti sunt corecte, ci concluziile noastre (n.red., ale UDMR)”.

OK, asta, ziceam, nu-i o surpriză, omul continuă pe linia trasată politic, deși are dreptate când afirmă că în România problema minorităților nu este nici pe departe soluționată. Singura omisiune e că nu e soluționată pentru că nu vor nici cei de la UDMR să fie – menținerea acestei retorici le asigură capilor UDMR continuitatea în funcții, cu deja demonstratele beneficii. Atunci de ce ne mai consumăm 5 minute din viață pentru a scrie (și dumneavoastră pentru a citi) despre asta? Pentru că printre exemplele experţilor europeni care au stat la baza respectivului raport e menționat şi faptul că „în Consiliul Local din Tîrgu Mureş, deşi majoritatea consilierilor sunt vorbitori nativi de limbă maghiară şi există echipament de traducere simultană, şedinţele se desfăşoară în limba română”.

Crimă! „Diplomaţia românească face totul pentru a induce în eroare forurile internaţionale. În locul retoricii diversioniste cerem dialog, iar în loc de anti-maghiarism, ne aşteptăm la respect reciproc”, recită electoral Hunor. Cu calm și păstrându-ne raționali și nu emoționali, fără să ne tensionăm venele brahiocefalice, haideți să vedem care e adevărul, de fapt.

Decizionalii electorali

De 12 luni, monitorizăm și facem rapoarte, iar apoi sinteze (și) ale ședințelor Consiliului Local Tîrgu Mureș. În privința ședințelor bilingve am ajuns la o concluzie, evident rațională și în baza unor argumente, că noi nu candidăm, deci nu suntem obligați să spunem aiureli doar de dragul de a fi auziți de electorat. CL Tîrgu Mureș, 23 de consilieri: 10 UDMR, 6 PNL, 4 PSD și 3 POL.

Ideea de bază: etnicii maghiari să vorbească în limba nativă, ca și consilierii etniei majoritare. Perfect: în țara asta care „face totul pentru a induce în eroare forurile internaţionale” (Hunor) există o lege (215/2001) care permite folosirea limbii materne la ședințele de consiliu dacă consilierii aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o cincime din numărul total. E clar, legal, transparent. Și atunci de ce se tot mestecă această problemă de 10 ani încoace (din 2008, pentru că în primii șapte ani în care aveau legislația de partea lor, cei de UDMR Tîrgu Mureș n-au fost interesați)? De ce nu e rezolvată o solicitare normală și reglementată printr-o lege? Să vedem, dar înainte, puțină istorie (adică un calendar al evenimentelor, așa cum le-a reținut arhiva oficială a forului decizional al municipiului).

Calendarul și drumul spre limuzină

În 2008, când structura CL Tîrgu Mureş era 10 consilieri UDMR, 8 PDL, 2 PSD, 2 PNL, 1 PRM, a fost dezbătut un proiect de hotărâre care prevedea achiziționarea unui echipament pentru traducere simultană, necesar desfăşurării activităţii. Știți rezultatul: proiectul a fost respins (subliniere, UDMR avea legislația de partea sa și 10 consilieri locali în forul decizional al orașului).

În 2012, un nou CL Tîrgu Mureș: UDMR are din nou 10 consilieri (unul viceprimar, pe atunci președintele filialei municipale, Peti Andrei), 7 Alianţa pentru Mureş (PDL, UNPR şi PER), 6 USL (PSD și PNL). La rectificarea bugetară din 16 aprilie 2014 (iată, se împlinesc patru ani), se alocă 90.000 de lei pentru achiziționarea unui sistem de traducere. Consilierii locali resping bugetul în forma respectivă, implicit și achiziția sistemului. La a doua prezentare a bugetului rectificat, sistemul de traducere e înlocuit cu achiziția unui autoturism de lux (Skoda Octavia). Consilierii aprobă.

Până la urmă se achiziționează sistemul cu 72.580 de lei, însă e unul pentru circuit restrâns (cu o capacitate de doar 30 de interlocutori/căști – în contextul în care 23 sunt consilierii, înseamnă că doar alți 7 „nebilingvi” ar înțelege ce se dezbate, fapt nelegal, ședințele CL fiind publice și, conform legii, câte locuri există în sala de ședințe – inclusiv a persoanelor interesate să participe – trebuie dotate cu această facilitate).

În fine, mai trece timpul, nu-i nicio grabă, și în 19 mai 2016 e prezentat public aparatul de traducere simultană, de parc-ar fi vreun OZN. În august 2016, se aprobă în ședința CL Tîrgu Mureș utilizarea aparaturii de traducere simultană a ședințelor începând din lina septembrie 2016. Se dispune ca Executivul Primăriei să asigure punerea în funcțiune, ceea ce se întâmplă.

Apoi, Primăria Tîrgu Mureş are angajat translator autorizat, care a fost pus să presteze și în ședințele CL, dar, conform declarației publice a reprezentantului UDMR Tîrgu Mureș, Peti, grupul politic care reprezintă o parte a etnicilor maghiari nu sunt mulțumiți de traducere. OK, nu se mai traduce. Se spune că Primăria face demersuri pentru a angaja traducător simultan. Procedura e sistată.

Septembrie 2017. Procedura de angajare a unui traducător e reinițiată. Consilierul Radu Bălaș (POL) a explicat ce s-a întâmplat: „S-a demarat o procedură de către secretarul Primăriei, am înţeles că pe SEAP, şi s-a dat iarăşi un anunţ pe site-ul Primăriei. Toată lumea are impresia că site-ul primăriei este o chestie citită de public. Nu citeşte nimeni!, în afară de noi, şi, bineînţeles, nu a venit nimeni”. În sfârșit, vine un consilier local să spună adevărul: site-ul oficial al primăriei nu e citit de aproape nimeni (dar e obligatoriu – prin lege -, e util – pentru puținii interesați -, chiar conține informații, deși e… îngrozitor de greoi, inestetic, arhaic).

Concluzia

Tergiversarea ședințelor bilingve în Consiliul Local Tîrgu Mureș este cauzată de neștiința sau lipsa de voință a aleșilor municipali. În contextul în care de 17 ani există o lege care reglementează extrem de clar acest fapt, era necesar doar ca acești consilieri să-i pună în vedere primarului să o aplice. Ce au făcut ei? S-au lamentat, s-au lansat în discuții sterile, au făcut proiecte de hotărâre pe care, apoi, tot ei nu le-au mai votat, au respins alocarea financiară prin care se achiziționa respectivul sistem, se milogesc de primarul Florea să respecte legea (în cazul acesta, o hotărâre a CL).

Bănuiesc că știu deja și copiii de grădiniță: CL reprezintă puterea decizională a unui oraș, iar primarul pe cea executivă (mai exact, primarul execută, pune în aplicare, ceea ce decide CL – nu vrea? Există soluții: contenciosul administrativ). Concordia deplină politico-administrativă care există în „Orașul Armoniei de Fațadă” face ca soluțiile reglementate prin legi să nu fie puse în practică. De aici, însă, și până la declarația lui Hunor că minoritățile-s oprimate („uite, și-n Tîrgu Mureș!”) e cale lungă și greșită.

Și poate n-ar fi fost parcursă cu atâta înverșunare de Hunor, dacă președintele UDMR îl întreba pe Péter Ferenc, liderul organizației UDMR Mureș, cum stă treaba-n județ. Așa ar fi aflat și de investiția făcută din bugetul Mureșului (încă din 2002, când Consiliului Județean era condus de Virág György – UDMR) pentru ca, din 2013, să se desfășoare ședințe bilingve ale CJ (instituție pe care liderul UDMR Mureș o conduce în acest moment) sau de ședințele bilingve de la Sângeorgiu de Pădure – asta pentru a rămâne doar în arealul județului.

Cătălin VISCHI