GRAMATICA ALEȘILOR – Cum scriu unii consilieri locali din Reghin: „ruigby”, „înpreună”, „influiențez”, „deșii”

GRUPA PREGĂTITOARE. De 17 ani încoace, începând din aprilie 2001, conform legii (nr. 215, care reglementează organizarea și funcționarea administrației publice locale), consilierii locali (inclusiv viceprimarul) “sunt obligați să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului”.

33 din 162

Să vedem care e situația în Reghin în ultimii nouă ani. Ar fi trebuit să existe cel puțin 162 de rapoarte de activitate (18 consilieri x 9 ani). În fapt, sunt doar… 33. În 2009 doar 4 din cei 18 consilieri locali au respectat legea; în 2010 – niciunul, în 2011 – cinci, în 2012 – zece, în 2013 – niciunul, în 2014 – niciunul, în 2015 – unul, în 2016 – opt, în 2017 – cinci.

Însă nu nerespectarea legii este subiectul acestei scrieri, nici conceptul puținelor rapoarte de activitate (majoritatea covârșitoare fiind făcute-n doru’ lelii, ca o dare de seamă succintă, fadă, fără conținut edificator, cu o exprimare de nivel gimnazial), ci încălcarea flagrantă a regulilor limbii române. Adică greșeli grave în documente redactate de aleșii urbei, oameni despre care se presupune că sunt exponenții cetățenilor, aleși, “miezul” societății.

N-am fost exigenți…

Am avut răbdarea unui chinez bătrân să citesc, pierzându-mi o oră din viață, cele 32 de rapoarte de activitate (adică TOATE) făcute public. Nu luăm în discuție/calcul, practic ignorăm, punctuația (virgule puse greșit, după cum respiră neinspiratul, sau pur și simplu trântite între subiect și predicat – din acest punct de vedere nici măcar unul din cele 33 de rapoarte nu este 100% corect), nici lipsa diacriticelor (unii scriu ca pe messenger, lăsând impresia că și-au redactat raportul de activitate pe vreun smartphone căruia îi lipsește setarea în limba română).

Nu luăm în discuție nici exprimările greșite, dezastruoase, nefericite, hilare și nici măcar plagiatele (unii au fraze întregi copiate de la colegi de partid, cu tot cu greșelile gramaticale și de punctuație), ci semnalăm (doar) câteva erori gramaticale care dovedesc carențe grave în cunoașterea limbii române (le-am eliminat pe cele pe care, din preaplinul bunăvoinței, le-am considerat greșeli de tastare, de exemplu „priectele”, „cnsiliu”, „cdrul”, „rezolovând”, „profound”, „nemeroase” etc.).

O mențiune, înaintea acestora: sunt și consilieri (din cei care și-au prezentat măcar un raport de activitate anual) care au scris fără greșeli gramaticale (nu e foarte greu, rapoartele au o pagină, în puține cazuri, două). Prea puțini, însă. Oricum, deocamdată nu-i nominalizăm pe „cei mulți”, pentru că ne-ar fi rușine de rușinea lor. Ei, însă, cel mai probabil, se vor recunoaște (oricum, rapoartele sunt publice, fiind postate și în mediul online, pe site-ul Primăriei).

… dar nici indiferenți

Ziceam de erori grave… Here we go: „ruigby”, „înpreună”, „influiențez”, „văstnicilor”, „întrun”, „ăn urma”, „lăngă”, „am luat decizi prin vot”, „mai multe discuți cu cetățeni”, „deșii sunt doar consultative”, „ordinelor de zi” (în acest caz, corect este “ordinilor de zi” – pe asta nici n-o pomeneam, că-i prea complexă, dacă nu era comisă de președintele Comisiei de… cultură).

Poate n-ar trebui menționată nici folosirea unor cuvinte care nu există în limba română. Un singur exemplu: „facilitator comunitar”. Bine, dacă vrem să ne dăm deștepți fiind doar insuficienți, putem să spunem și „facilitator comunitar”, dar dacă vrem să vorbim/scriem corect, este indicat să utilizăm cuvinte existente în limba română: în cazul de față, termenul corect e „mediator” (sau, în cel mai nefericit caz, „intermediar”).

Lipsesc însă din rapoartele redactate (așa cum au putut și știut) de aleșii reghineni neasemuitele și fără nădejde „ânsă”, „va-m” și „ân tro”. Așadar se întrevede o rază de speranță. „Deșii” e una pală, aproape imperceptibilă. Poate o să considere cineva că e necesară și o comisie care să fie denumită „Grupa pregătitoare – Să-nvățăm să scriem corect”. Poate.

Cătălin VISCHI