INVESTIGAȚIE – Majorarea cu până la 240% (!) a taxei de salubritate în județul Mureș, făcută în baza unui calcul cu date falsificate: miza, 6,5 milioane de euro

EXCLUSIV. Fapt: forul administrativ al județului (Consiliul Județean – CJ – Mureș) a aprobat nivelul taxei speciale de salubrizare pentru anul 2021, pe categorii de utilizatori (sumele includ TVA, respectiv sunt cele finale pe care utilizatorul trebuie să le plătească):

• utilizatori casnici din mediul urban: 12,22 lei/pers/lună;

• utilizatori casnici din mediul rural: 6,05 lei/pers/lună;

• utilizatori non-casnici (firme, instituții etc.): 631,49 lei/tonă.

Majorarea este semnificativă: cetățenii din orașe fiind obligați să plătească cu 26% mai mult decât anul trecut, cetățenii din mediul rural, cu 240% (!) mai mult, iar firmele, cu 33,4% mai mult – pentru comparație, taxa specială de salubritate în 2020 a fost de: 9,70 lei/persoană/lună la utilizatorii casnici din mediul urban, 1,78 lei/persoană/lună la utilizatori casnici din mediul rural și 473,49 lei/tonă la utilizatori non-casnici (instituții, firme etc.).

Important: TOATE aceste majorări exced planului de creștere a tarifelor, înscris în contractul de finanțare asumat de CJ Mureș (vezi FOTO alăturat – extras document – click pe foto pentru a mări imaginea într-o filă nouă). Conform acestora, taxele de salubritate lunare/persoană trebuiau să fie în 2021: 11,67 lei pentru utilizatorii casnici de la orașe (mai puțin cu 0,55 lei/lună/persoană decât valoarea stabilită de CJ Mureș), 5,15 lei pentru utilizatorii casnici din mediul rural (mai puțin cu 0,80 lei/lună/persoană) și 367 lei/tonă la utilizatori non-casnici – instituții, firme etc. – (mai puțin cu 264,49 lei/tonă). Subliniere (pentru o mai bună percepție a dimensiunii financiare totale a majorărilor): aproximativ o treime din cantitatea totală de deșeuri colectată în județul Mureș provine de la firme, instituții.

Această scriere demonstrează că argumentația care a stat la baza majorării taxei de salubritate pe anul 2021 (ca și cea din 2019 și 2020) în județul Mureș a avut la bază un calcul asumat la cel mai înalt nivel al administrației publice județene și făcut cu date falsificate premeditat și voluntar, pentru a rezulta o valoare mai mare care va duce la un plus de încasări de peste 33,6 milioane de lei (31,6 milioane de lei de la firme și peste 2 milioane de lei de la populație), față de tarifele maximale asumate în contractul de finanțare. Adică echivalentul a peste 6,5 milioane de euro.

Taxa de salubritate pe înțelesul tuturor

Ce e cu taxa asta? Simplificat, este taxa pe care o plătești ca să ți se ridice gunoiul pe care îl produci. Cine o stabilește? Proprietarul infrastructurii de gestionare a deșeurilor (în cazul județului Mureș, CJ, prin ADI Ecolect Mureș). Cum este calculată? Este calculată anual și acoperă TOATE costurile legate de deșeuri (administrative, operaționale, de întreținere și de investiție legate de sistemul de management al deșeurilor), acestea fiind raportate la numărul total al beneficiarilor și la cantitățile totale de deșeuri (produse/colectate/depozitate/reciclate).

Unde se plătește? Taxa se plătește la primării, în funcție de regula stabilită de fiecare UAT (într-o singură tranșă anuală, sau în mai multe). Ce se face cu banii? Primăriile plătesc banii colectați de la beneficiarii serviciului de salubrizare către operatorului de salubritate, care apoi plătește o parte din banii încasați, pentru depunerea gunoiului, operatorului Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (de la Sânpaul, în cazul județului Mureș: asocierea de firme Iridex Group Import Export SRL – Servicii Salubritate Bucureşti SA).

De asemenea, o parte din banii colectați de la populație, firme, instituții sub forma taxei de salubrizare este depusă de proprietarul infrastructurii (CJ Mureș) într-un fond (numit IID – Fondul de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare, un fel de fond de rezervă care poate fi utilizat pentru scopurile precizate în titulatura acestuia).

Un surplus de 6,5 milioane de euro de la firme: să fie primit!

Pentru surplusul financiar semnificativ pe care CJ Mureș îl va încasa în 2021, cel din taxa de salubritate plătită de firme, nu a fost necesar să falsifice nimic. Pur și simplu a stabilit, abuziv (pentru că poate și nu îl întreabă nimeni), că se majorează taxa de la 473,49 lei/tonă (cât era în 2020) la 631,49 lei/tonă.

A făcut-o știind că e puțin probabil ca vreun agent economic (oricum împovărat de taxe și impozite, ulterior risipite aiurea în această minunată țară) să știe că în planul de majorări ale taxei pe salubritate cu care CJ Mureș a obținut finanțarea pentru a contrui SMIDS Mureș a înscris cu “mânuța” lui că nu va majora taxa către firme și că aceasta va rămâne aceeași până în anul 2025: 436,73 lei/tonă (cel mult – pentru că planul prevede prețurile maximale).

Pentru a înțelege dimensiunea financiară a majorării în 2021 a taxei către firme, am făcut în calcul simplificat. Conform aceluiași ADI Ecolect Mureș, aproximativ o treime din cantitatea totală de deșeuri provine de la firme, instituții etc. la această cantitate (previzionată în 2021 la 61.145 de tone pe întreg anul în toate cele 83 de UAT-uri controlate de CJ Mureș prin ADI Ecolect), majorarea taxei de salubritate la firme aduce un plus de încasări de 31,6 milioane de lei. Adică peste 6,5 milioane de euro. Un surplus considerabil.

Aceasta a fost partea cu abuzul și am explicat și justificarea (financiară), să ajungem și la partea în care abuzul se îngemănează cu ilegalitatea: la taxa către populație.

Ce date au falsificat, pentru a stabili o taxă mai mare

În privința taxei de salubritate pentru populație, costurile totale se împart la numărul de beneficiari. În județul Mureș, costurile totale s-au împărțit la 276.551 de cetățeni (același ca-n anul 2019 – pentru că zona 2, care cuprinde 19 UAT-uri din zona municipiului Târgu Mureș, nu are un operator care activează în SMID și își stabilește/plătește taxa pe cont propriu, de exemplu, în Târgu Mureș această taxă a fost stabilită în 2021 la 11,87 lei/lună/persoană pentru utilizatorii casnici, adică o valoare mai mică). OK, toată lumea fiind lămurită, să vedem ce nu e legal/bine/corect în acest calcul…

Este incorect/fals numărul de beneficiari la care e raportată cantitatea de deșeuri colectată, acesta fiind mai mic decât cel real, ceea ce ridică valoarea taxei de salubritate/persoană. Respectiv, conform documentației de stabilire a taxei de salubritate, în cele 83 de UAT-uri ar trăi 276.551 de cetățeni. Dacă adăugăm și cei 233.123 de cetățeni, care conform documentelor aceleiași entități publice trăiesc în zona 2 (cea neatribuită și din care fac parte 19 UAT-uri), rezultă un total de 509.674 de cetățeni.

Însă în județul Mureș trăiesc 589.072 de cetățeni, conform instituției statului abilitată în acest sens (Direcția Județeană de Statistică Mureș – DJS -, acest număr fiind cuprins în cea mai recentă raportare privind populația județului, cea din iulie 2020). Numărul DJS Mureș este mai apropiat de realitate (și oricum este cel oficial, ADI Ecolect sau CJ Mureș neavând atribuții în stabilirea datelor demografice), în contextul în care, la ultimele alegeri electorale (cele parlamentare, din decembrie 2020), lista de alegători din județ (întocmită pe baza datelor de la Evidența Populației) era de 475.543 de mureșeni (adică persoane peste 18 ani, care nu și-au pierdut dreptul de vot).

Coroborând datele de la Statistică cu cele ale ADI Ecolect / CJ Mureș rezultă că din calculul făcut pentru stabilirea taxei de salubritate în județul Mureș au “dispărut” aproape 80.000 de oameni. Practic, taxa rezultată a fost calculată la un număr de beneficiari mai mic cu 13,6% decât numărul real de beneficiari, pentru a rezulta o sumă totală mai mare/persoană.

Din nefericire, Serviciul de Monitorizare msnews a găsit această practică a înșelării propriilor cetățeni și în alte județe, sursele grupului din sistemele administrative sugerând că se recurge la această ilegalitate pentru că beneficiarii din grupurile paupere, care domiciliază în așa-numitele “pungi de sărăcie” (multe fiind conglomerate de colibe edificate ilegal) sunt excluși din acest calcul, pe considerent că oricum nu plătesc respectiva taxă, fapt care s-ar repercuta negativ direct asupra bugetului local.

Simplificat, explicația sună așa: cerem bani de la cei care plătesc. Numai că legea nu prevede asta și, mai mult, înscrierea unor date falsificate în documente oficiale este infracțiune penală.

Ce a rezultat din acest fals

Stabilind taxa de salubritate pe anul 2021 (și pe ceilalți ani, 2019 și 2020) în baza unor date falsificate (în contextul expus, credem că falsul a fost pus în practică premeditat și voluntar, cu intenție), s-a ajuns la o majorare semnificativă: cetățenii din orașe urmând să plătească cu 34% mai mult decât anul trecut; cetățenii din mediul rural, cu 240% mai mult (!); firmele, cu 33,3% mai mult.

În plus, din cauza falsificării numărului de beneficiari pentru a rezulta o taxă de salubritate mai mare decât cea care ar fi trebuit stabilită în mod real, taxa de salubritate pe 2021 a depășit suma pe care același ADI Ecolect / CJ Mureș o estima pentru anul… 2022.

Conform unui document oficial aflat în posesia msnews, CJ Mureș are un calcul de creștere permanentă a acestei taxe, programul majorărilor fiind clar menționat inclusiv în Contractul de Finanțare. Acesta prevedea în 2021 un tarif lunar pentru populația din mediul urban de 9,81 lei + TVA (ori majorarea făcută acum este la nivelul 10,27 lei + TVA, adică 12,22 lei/persoană), iar în mediul rural de 4,33 lei + TVA (ori majorarea făcută acum este la nivelul de 5,09 lei + TVA, adică 6,05 lei/persoană).

Sigur, trecând peste aspectul majorării peste pagul maxim estimat de instituția administrativă a județului și asumat în contractul de finanțare, veți crede că nu-i o majorare mare (în mediul urban de 5,22 lei/persoană/an și în mediul rural de 9,12 lei/persoană/an). Dar nu e un aspect de trecut cu vederea, miza fiind una de o suplimentare financiară totală de… peste 2 milioane de lei/an.

Pentru a evita tensionarea unor funcționari publici plătiți din banii pe care-i virăm statului, care (eventual) ar fi puși să vă explice (muncind pe brânci) că au crescut costurile și de aceea au fost nevoiți să majoreze taxa, să demontăm și eventualul argument al creșterii contribuţiei pe care proprietarul SMIDS (CJ Mureș) trebuie să o plătească pentru economia circulară. Acest tarif s-a majorat cu fix 30 de lei (de la 50 lei/tonă în anul 2020 la 80 lei/tonă în anul 2021).

Bine, să calculăm: la cantitatea prevăzută de CJ Mureș că se va colecta în acest an din cele 83 de localități (61.145 de tone) rezultă un plus financiar de 1.834.380 lei (sumă care trebuie plătită statului suplimentar față de cea din 2020). Bani mulți, veți spune, “normal că au majorat”. Însă de unde vin acești bani? De la cetățeni. Adică de la noi toți. De ce au majorat taxa mai mult decât pragul la care s-au obligat să o facă? Pentru bani. Să vedem…

CJ Mureș adună mai mult de la cetățeni să plătească la stat, dar nu o face gratis. Ci adună în așa fel încât să-i rămână. Cât să-i rămână? Din diferența dintre suma prevăzută și cea implementată ca taxă pe 2021 rezultă un plus de peste 2,15 milioane de lei (exact: 2.151.582,72 lei, colectați în plus față de pragul maximal anunțat pentru 2021de la cei 276.551 de cetățeni). După ce plătește statului (pentru economia circulară), CJ Mureș/ADI Ecolect rămâne cu exact 317.202 lei doar din această majorare peste pragul maximal.

Pentru statisticieni, contabili și interesați, prin diferența de taxă stabilită în contractul de finanțare pentru 2021 și taxa stabilită în mod real/faptic (, CJ Mureș va aduna în plus 495.983,52 lei din mediul urban (de la cei 95.016 locuitori înregistrați) și 1.655.599,2 lei din mediul rural (de la cei 181.535 locuitori înregistrați).

GRUPUL de INVESTIGAȚII msnews