JURNAL DE CĂLĂTORIE – Italia: Siracuza, leagănul zeului Apollo (8)

ZIUA 5. Siracuzei poți să-i spui în atâtea feluri încât e bine să renunți să te gândești care e etimologia corectă, însă cel mai potrivit e să adopți o denumire legendară, dar unanim recunoscută: Templul Zeului Apollo, personificarea Soarelui. Și chiar a fost soare (18 grade Celsius, destul de bine pentru o zi de 30 decembrie 2017) și a fost cu Apollo.

E drept, acolo, la Tempul lui Apollo, nu poți să ignore o întrebare: ce-o fi în capul italienilor de-l urăsc atât de mult pe zeu, încât le-au permis ambulanților să-și vândă chiloți și cățeluși electronici made in China în chiar buza templului? Dar asta durează puțin, în cazul în care nu-ți faci un scop din autotensionare inutilă și alegi să-ți trăiești viața, că-i una (dacă nu crezi în “avioanele” cu reîncarnarea).

Și-n Siracuza a fost interesantă incursiunea, beneficiind și de sfaturile prețioase ale lui Salvo, ghidul și șoferul nostru catanez, care ne-a luminat și-nvățat cum să ne trăim ziua ca și cum n-am fi turiști în căutare de kitsch-uri și de apăsat pe declanșatorul aparatului foto, ci curioși să cunoască locuri și să trăiască senzații faine.

Ce nu-i frumos în Siracuza nu vă spun acum (să rămână un alt secret, oricum nu-i ceva de speriat, orașul istoric chiar merită vizitat), vă împărtășesc însă ce e „de neratat” când ajungeți acolo: edificiile religioase de secol XIII-XVIII (Sfânta Agatha, Miracolul Sfintei Maria, Sfântul Cristofor), ruinele Templului lui Apollo (secolul VI înainte de Hristos), „nucleul” Ortigia (inclus în patrimoniul UNESCO – locul unde Arhimede ar fi strigat „Evirka!”), Templul Atenei (secolul V î.Hr., transformat ulterior în catedrală), teatrul grec, amfiteatrul roman (secolul al III-lea), Necropoli Groticelli (se spune că aici este mormântul lui Arhimede, sigur, fără nicio dovadă, dar cu italienii ne-am obișnuit să fie “cei mai cei” fără nicio dovadă și chiar împotriva evidențelor), vechile palate Borgia del Casale (a reginei Lucia), del Senato și Beneventario del Bosco, dar și Domul (edificiu de secol VII, amplasat pe locul unui templu dedicat de greci Atenei, drept mulțumire pentru sprijinul în lupta împotriva cartaginezilor din anul 480 î.Hr.), Fonte Aretusa (loc unic în Europa, aici crescând Cyperus papyrus, planta din care se producea papirusul).

Dacă te-ncumeți să-ți lași timp pentru necropola de la Pantalica, situată-n apropierea Siracuzei (pe lângă Ferla și Sortino), de-a lungul văilor Anapo și Calcinara, te vei felicita pentru alegere, destinația fiind una dintre cele mai apreciate din sudul Italiei – acolo sunt mii de morminte și edificii din secolele XIII-VII î.Hr. scobite în calcar, o veritabilă amprentă a civilizației neolitice din zona Siciliei (necropola e inclusă în patrimoniul UNESCO).

În general însă, vă recomand să vă dedicați măcar o oră plimbărilor fără țintă și stres pe străduțele pietruite și-nguste. Așa o să puteți să amușinați, pe lângă istorie, și spiritul Siracuzei, unul dintre cele mai vechi orașe ale lumii. Ca de obicei, la final, Siracuza în imagini. Enjoy!