MARTIRI – Pentru prima dată, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste: Tîrgu Mureș – dr. Aurel Baciu…

COMEMORARE. În acest an este marcată, pentru prima dată, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Instituirea zilei de 14 mai ca moment de comemorare a celor care au pătimit în temniţele comuniste (printre care se numără părintele Nicolae Steinhardt, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Aurelian Bentoiu și fostul secretar al Mureșului și fost decan al barourilor Mureș și Timiș, avocatul Aurel Baciu etc.) a început printr-un demers al unui grup de parlamentari, devenind lege (nr. 127) la 16 mai 2017.

Ziua de 14 mai “poate fi” (ciudată exprimare într-o lege, să nu creăm obligații…) marcată de autorităţi şi de instituţii publice de cultură prin organizarea de manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri. În noapte de 14 spre 15 mai 1948, au fost arestaţi de către regimul comunist peste 10.000 de tineri, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urmau să-și execute condamnarea. Prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial comunist, aceștia au pătimit asemenea primilor creştini, se menționează în motivarea proiectului care a devenit lege.

Mureșeanul Aurel Baciu

În Maramureș, la Sighetu Marmației, este una dintre cele mai notorii închisori politice din România, acolo fiind încarcerate elitele intelectuale, politice și religioase care prezentau un pericol pentru autoritățile comuniste. În 1977 închisoarea a fost dezafectată și convertită în fabrică de mături, iar apoi în depozit de sare. În prezent ea adăpostește muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, fiind declarată monument istoric.

Închisoarea Sighet era cunoscută sub denumirea “Colonia Dunărea” și era considerată “unitate de muncă specială”, fiind supusă unui secret total și unei paze excepționale. Cei încarceraţi aici aveau parte de o hrană mizerabilă, de condiţii de igienă cumplite (deţinuţii aveau voie să se spele de patru ori pe lună, şi doar cu apă rece). Locul de pedeapsă era denumit Nbeagra, o carceră extrem de îngustă, fără lumină şi cu apă până la glezne. Un program aproape perfect de exterminare a oponenților regimului comunist.

În această închisoare și-a găsit sfârșitul, în urmă cu 65 de ani, schingiuit și supus unor crunte privațiuni, avocatul mureșean Aurel Baciu. Baciu, absolvent al Facultății de Drept și Științe Politice din cadrul Universității „Ferenc József ” din Cluj-Napoca, doctor în științe juridice, s-a născut la 2 februarie 1861, în comuna Nadeș (jud. Mureș), într-o familie cu opt copii (cinci băieți și trei fete) – a urmat școala primară germană în localitatea natală, apoi Gimnaziul superior de stat din Dumbrăveni.

Dr. Aurel Baciu, un intelectual de marcă al județului Mureș și un strălucit avocat, a fost delegat al Mureșului la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a consfințit unirea României. A fost juristconsult al județului Mureș-Turda (echivalentul funcției de secretar al județului, de azi), de mai multe ori deputat de Mureș.

În luna mai 1952, a fost arestat și închis, fără a fi judecat, în penitenciarul din Sighet (jud. Maramureș) – a stat în celulă cu Silviu Dragomir, Ioan Lupaș și Valer Pop. Avea 90 de ani pe atunci. A fost bătut, schingiuit și supus la privațiuni. Acolo, în Închisoarea Sighet, mureșeanul Aurel Baciu, cel care semnase actul Marii Uniri, și-a găsit sfârșitul, fiind aruncat într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet.

msnews