MINCINOȘII PROMIT DIN NOU – Cum să cheltui inutil 100.000 de lei din „pușculița” orașului în zona cu arbori seculari de pe Bulevardul Cetății

EDITORIAL. De nimeni nu mai numără câți ani, arealul format din cei 109 arbori din specia sâmbovina americană (Celtis occidentalis) de pe Bulevardul Cetății devine important și la nivelul politicienilor aleși în forul decizional al municipiului Tîrgu Mureș (fără legătură cu subiectul: curând vom putea și noi să scriem corect denumirea scrisă acum greșit a orașului, nu pentru că s-au deșteptat decidenții administrației publice locale, ci pentru că îi obligă legea să o facă, respectiv să o scrie corect).

O minciună repetitivă cu valențe penale

De vreo cinci ani încoace, ultima dată în 2015, consilierii municipali din Tîrgu Mureș tot decid să cumpere (din banii orașului, nu din donațiile lor) un aparat de diagnosticare a arborilor (printr-un fel de scanare interioară, o radiografiere a trunchiurilor) cu care să doteze Administrația Serelor. Practic, să vadă care-s bolnavi, care trebuie tăiați, care-s în pericol de prăbușire etc. (o acțiune similară a fost făcută gratuit și relativ recent, în mai 2017, cu un aparat Fakoop, de Lukács Zoltán și Márton Huba Zoltán de la Asociaţia Conservatorilor de Arbori din Ungaria, conchizând că arborii sunt sănătoși, deci dacă ăsta-i motivul achiziției, repartizează banii pentru o altă șușana muzicală sau excursie externă la vreun „înfrățit”, că la asta sunt competitivi).

Să revenim, însă, la consilierii municipali. Ei votează, proiectul de achiziție devine hotărâre, hotărârea nu este pusă în practică de primarul Dorin Florea (ceea ce ar trebui să declanșeze o problemă penală, pentru că acolo se-ncadrează nepunerea în practică a hotărârilor Consiliului Local), iar pe consilieri nu îi mai interesează ce se întâmplă și de ce nu e pusă în practică decizia lor. Cert e că, la finalul mandatului de viceprimar, Peti Andrei recunoștea că “instrumentul nu s-a achiziționat niciodată”.

La fel de des, cu aproximativ aceeași cadență, de un an, administrația locală sau consiliul municipal recită aceeași strofă: vom face demersurile pentru includerea arealului sâmbovinelor americane de pe Bulevardul Cetății într-o arie naturală protejată de interes local. Nu s-a întâmplat niciodată nimic, deși, în 2016, s-a făcut chiar un proiect de hotărâre în acest sens.

Opinie fără sentimentalisme

Introducerea Bulevardului Cetății ca zonă naturală protejată de interes local nu schimbă nimic. Adică, schimbă ceva: se vor cheltui pentru asta 100.000 de lei din bugetul urbei (atât s-a votat în hotărârea din acest an, luată în 30 mai), pentru măsuri de conservare, toaletare, întocmirea documentației și amplasarea unui panou informativ.

De ce e inutilă decizia? Pentru că zona respectivă este deja clasificată ca parc dendrologic, adică are un statut special. Dacă aleșilor urbei le pasă atât de mult de zonă, pot lua o decizie necostistoare, respectiv interdicția plantării în respectivul parc dendrologic a altor specii (să rămână doar sâmbrovina asta fără valoare, dacă așa vor oamenii).

Ce câștigi dacă declari o zonă ca aria naturală protejată de interes local? Nimic mai mult decât dacă respectiva zonă e parc dendrologic. Măsura ar merita implementată dacă s-a declara zona arie naturală protejată de interes național (câștig turistic, finanțări din bugetul statului etc.), însă asta e imposibil (la final, explicația).

O cronologie tensionată

● 24 mai 2015: o mișcare ecocivică din oraș organizează un miting de protest la care iau parte vreo 500 de mureșeni. Se strâng semnături pentru păstrarea spațiilor verzi din oraș, salvarea arborilor seculari (“ultima formațiune continuă de arbori mari din oraș” – foarte grav!) de pe Bulevardul Cetății prin declararea, prin Hotărârea Consiliului Local, zonei ca arie protejată de interes local.

● 2015-2018: în fiecare an se face câte o hotărâre de achiziție a aparatului de diagnosticare a stării de sănătate a arborilor și de introducere a zonei ca arie protejată de interes local. Niciuna nu e pusă în practică.

● Martie 2016: Primarul Dorin Florea: „Nu îmi place aspectul copacilor şi îmi doresc ca şi cetăţenii oraşului să fie de acord să înlocuim acei copaci bătrâni, cu nişte copaci mai frumoși, cu un colorit plăcut. Bulevardul Cetăţii merită şi trebuie să arate mai bine. Am lăsat copacii mai bătrâni încă puţin, am avut deja două tentative de a le prelungi viaţa, dar nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece şi să înţelegem că mulţi dintre aceşti copaci sunt un pericol chiar şi pentru casele oamenilor”.

● Mai 2017: cu un aparat Fakoop, Lukács Zoltán și Márton Huba Zoltán de la Asociaţia Conservatorilor de Arbori din Ungaria evaluează gratuit starea de sănătate a arborelui care pare cel mai afectat. Concluzia: arborele e perfect sănătos, nu e niciun pericol să cadă.

● 30 mai 2018: Consiliul Local adoptă o hotărâre prin care arboretul din zona Cetății să fie declarat arie naturală protejată de interes local. Se alocă 100.000 de lei pentru acest deziderat.

Adevăruri care nu plac

La final, vă voi spune ceva pe care poate foarte puțin s-ar încumeta să-l pronunțe public, mai ales în contextul subiectului acestei scrieri. Împărtășire pentru cei care doresc să rămână raționali: în afară de nostalgii, sentimentalisme și patriotism local, n-au nicio valoare arborii ăia. Nici dendrologică, nici istorică, nici estetică. Niciuna.

Nu sunt nici măcar rari, e un arbore ornamental des întâlnit inclusiv în România. Nu e nici vechi (100 de ani? Să fim serioși, în Franța există un sâmbovin american plantat în anul… 1550!). Că spațiile verzi sunt insuficiente în Tîrgu Mureș, nerespectând normele europene din domeniu, nu e un argument pentru valoarea arborilor respectivi, ci pentru necesitatea existenței unor arbori (și) acolo. La fel de bine pot fi plantați alți arbori valoroși și estetici.

La fel de onest o să consemnez și asta: atașamentul cetățenilor pentru orice aparține orașului e mai importantă (sau ar trebui să fie și pentru cei aleși să conducă destinele urbei) decât orice valoare dendrologică, istorică sau estetică. De aia-s importanți arborii de sâmbovine americane de lângă Cetatea medievală: pentru că sunt importanți pentru locuitorii orașului.

Decât declararea (scriptică și prin cheltuirea a 100.000 de lei din bugetul local pentru studii și hârtii) zonei ca arie naturală protejată, mai bine să rămână parc dendrologic și acei 100.000 de lei să fie cheltuiți pentru toaletarea arborilor de către profesioniști, plantarea unor puieți acolo unde e necesar. Dați zonei un refresh, faceți-o frumoasă. Faptul că puneți un panou pe care scrieți că e zonă naturală protejată nu schimbă cu nimic lucrurile. Să scrii că o protejezi nu e mai important decât să o și faci. În rest, Dumnezeu cu mila…

Cătălin VISCHI