OSTILITĂȚI – Ce au spus deputații mureșeni la respingerea proiectului de autonomie a ținutului secuiesc care ar include și „scaunul istoric Mureș”

REACȚII. În 11 aprilie, Camera Deputaţilor a respins (cu 218 voturi pentru respingere și 20 de voturi împotriva acesteia) propunerea legislativă privind statutul de autonomie al ţinutului secuiesc, care a fost criticată de majoritatea parlamentarilor, cu excepţia celor de la UDMR, care l-au inițiat – practic, PSD, PNL, USR, PMP şi grupul minorităţilor au votat împotriva iniţiativei UDMR.

Iniţiatorul proiectului, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György din Covasna, a afirmat că nu propune “modificarea graniţelor, ci doar autonomie teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român” – conform proiectului respins, “teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş, care aparţine judeţului Mureş”.

Să vedem ce reacții au avut deputații judeţului Mureş, reprezentat în Parlamentul României de opt aleși: trei de la UDMR, doi de la PSD şi câte unul de la PNL, PMP şi USR. De la UDMR a mai vorbit, în afara deputatului de Covasna, Korodi Attila, deputat de Harghita – oarecum de înțeles, deputații de Mureș având un handicap în privința importanței în UDMR, unde poziția dominantă o au Harghita și Covasna. Korodi a dat-o pe aia cu „autonomia nu înseamnă secesionism”, neuitând să-și reitereze latura șovină care dă atât de bine la electorat, jignind țara care-l plătește: „România, din păcate, are anumite carenţe în a răspunde cerinţelor comunităţilor minorităţilor. (…) Observăm totodată, împreună cu organismele internaţionale, că din momentul aderării la UE, România nu a mai făcut progrese vizibile în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale”.

Și mureșenii?

Dacă la UDMR era previzibil ca deputații de Mureș să fie în postura de spectatori, de la PSD au vorbit deputații de Bistrița-Năsăud (Daniel Suciu) și Brăila (Mihai Tudose). Florin Buicu și Dinu Socotar, niciun cuvânt, nicio mișcare în frontul social-democrat. Deci Bistrița-Năsăud, înțeleg, că de acolo-i liderul de grup, dar Brăila? Ce treabă avea Tudose cu propunerea UDMR care includea Harghita, Covasna și Mureș?

În fine, în frontul politic n-au mișcat nimeni din Mureș, pentru că județul, deși a trimis în Camera Deputaților un liberal, pe Doru Oprișcan, acesta a defectat politic părăsind barca PNL. Letargia politică a cuprins-o și pe Lavinia Abu Amra, pentru că de la USR a vorbit deputatul de Brașov, Tudor Benga, cel care a anunțat că propunerea UDMR „este împachetarea autonomiei etnice într-o altă formă”.

Singurul dintre cei opt parlamentari care a avut ceva de zis a fost Marius Paşcan (PMP Mureș), care a criticat vehement proiectul, numindu-i pe cei de la UDMR, iniţiatorii proiectului, „agresori” ai României: “Agresaţi România în acest an al Centenarului prin acest proiect. Acest proiect întoarce ţara către perioada medievală. (…) Nu faceţi decât să tensionaţi artificial relaţia între români şi maghiarii din Transilvania”.

De ce am făcut acest exercițiu de relatare? Pentru că atunci când se discută proiecte importante, de interes public (cazul acesta), conducerile partidelor politice își desemnează ca reprezentanți care să le expună punctul de vedere oameni de forță (dacă e vorba de o problematică referitoare la o anumită regiune, cum a fost în acest caz, își nominalizează pentru discursul de la tribună cei mai buni oameni din acea zonă – măcar pentru că se presupune că sunt în temă cu respectiva problematică și că au notorietate pentru electoratul direct interesat). Asta e forța (importanța) pe care o au aleșii mureșenilor în Camera Deputaților. Unu din opt. Cam puțin.

Cătălin VISCHI