PERFORMANȚĂ – Mureș, locul 6 în țară la numărul de turiști: peste o jumătate de milion de vizitatori în 2017

TURISM. Anul trecut, 540.700 de turiști au vizitat (sau măcar înnoptat în) Mureș, ridicând județul pe locul 6 într-un clasament național după numărul de turiști, după București, Brașov, Constanța, Cluj și Sibiu.  Dacă, din punct de vedere statistic acesta este un regres comparativ cu anul 2016, când Mureș se situa pe locul 4 în topul național al turiștilor/vizitatorilor (fiind întrecut doar de București, Constanța și Brașov), economic, turismul din județ a înregistrat o creștere importantă, de 26.500 de turiști.

Analiza de față are la bază date statistice oficiale – înregistrările cazărilor (înnoptărilor) communicate de agenții economici din sistem Ministerul Turismului și cuantificate de Institutul Național de Statistică – și și-a propus să decripteze un fenomen surprinzător pentru analiștii din sistem. De ce surprinzător? Pentru că, eliminând patriotismul local pentru a realiza o analiză obiectivă, județul Mureș, frumos și încărcat de istorie (nu există niciun dubiu în acest sens), nu deține atâția „magneți” turistici ca alți „competitori” (Bucovina, Delta Dunării, Maramureș).

„Magneții” turistici

Începem cu Perla Mureșului, statiunea balneoclimaterică Sovata. O știau mulți încă din perioada medievală, devenită stațiune balneară la începutul perioadei moderne (1850) și lansată pe „orbita” turismului balneo în anii post-Al Doilea Război Mondial, iar apoi, în perioada comunistă, promovată ca loc-miracol de tratare al infertilității („Du-mă, mamă, la Sovata, să-l cunosc și eu pe tata!” a devenit slogan național), Sovata „cea de la poalele Gurghiului” este, fără dubiu, un magnet turistic de calibru al județului.

Locul 2 în județ ar fi ocupat de Sighișoara, medievală și astăzi, cu una dintre cele mai vechi și mai frumoase cetăți transilvane, edificată în secolul al XIII-lea – promovată, fals (ca pe vremea lui Ceașcă când Bărăganul era Grânarul Europei, deși era pe locul 5 la nivel continental), ca fiind singura cetate medievală locuită (nu-i).

Ajungem și la locul 3 al podiumului județean: Băile Sărate de la Sângeorgiu de Mureș, descoperite din întâmplare la începutul secolului trecut. Cu cel mai mare conținut de iod din Transilvania (11,4 mg/l) și având în compoziție alte săruri minerale speciale, Băile de la Sângeorgiu (care-și datorează mulțumirea, oarecum, perseverenței baronului Csete Bela) atrage vizitatori specifici turismului balneo, reușind să-și dezvolte și infrastructura (mai e de lucru, de investit, însă).

Într-o aproape fără șansă încercare de a-i lămuri și pe subiectivi (în fond, casa noastră e cea mai frumoasă din lume, nu?), explicația: am inclus aici doar puncte turistice magnetice, de forță, care generează decizia a zeci de mii de turiști să viziteze o zonă anume, fiind conștient că Mureșul mai deține și alte frumuseți (unele unicate) – băile sărate de la Jabenița și Ideciu, defileul Mureșului, cel mai mare complex zoo din țară, complexul Weekend, alte frumoase clădiri și obiective medievale și chiar interbelice.

Analiză stucturală

Conform datelor statistice oficiale, în județul Mureș se mai semnalează un fapt îmbucurător din punct de vedere economic: aproape o cincime (20%) din totalul turiștilor care vizitează zona sunt străini. Comparativ cu 2016, anul trecut au venit cu aproape 9.000 de turiști străini mai mult, ajungându-se la 93.100, adică 3,4% din numărul total de turiști străini care au vizitat în 2017 România.

O completare de ultimă oră, la fel de statistică, dar care întărește concluziile acestei scrieri. Pe judeţe, în primele două luni din 2018, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în București (265.200), Braşov (210.600), Prahova (88.500) şi Cluj (71.800), iar numărul de înnoptări ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în Braşov (447.600), Bucureşti (432.500), Prahova (187.600) şi Mureş (133.500).

Și acum concluzia: cum realizează județul Mureș performanța economică de a se clasa mereu în fruntea clasamentului național al numărului de turiști? Sunt trei explicații. 1) Vinde bine ceea ce are (asta ar însemna o infrastructură turistică foarte bună și o promovare superioară). 2) Este mai redus gradul de evaziune fiscală decât în rest (adică, societățile de cazare raportează ministerului de resort cifre reale ori măcar apropiate de realitate). 3) Vizitatorii din Ungaria (cei mai mulți încadrați în subdiviziunea Turism familial) ridică semnificativ cifrele din rapoartele oficiale. Cam asta ar fi, și-n rest… e frumos în județul Mureș, dar, ca pretutindeni, e loc de dezvoltare și în turism (și a infrastructurii și a strategiilor).

Cătălin Vischi