Săptămâna Luminată: tradiții și obiceiuri în prima săptămână după Paște

TRADIȚII. Săptămâna Luminată, sau prima săptămână după Paște, reprezintă un moment de bucurie și solemnitate în tradiția creștină ortodoxă. Această perioadă marchează învierea lui Isus Hristos, eveniment central al credinței creștine, și este caracterizată de respectarea unor tradiții și obiceiuri specifice, transmise de-a lungul timpului și adaptate diverselor culturi și comunități ortodoxe.

Semnificația Săptămânii Luminate

Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se întinde până la Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub numele de Rusaliile. Ea marchează bucuria și solemnitatea învierii lui Isus Hristos și este percepută ca o perioadă de reînnoire spirituală și consolidare a credinței în biruința lui Hristos asupra morții și păcatului.

Această săptămână este un moment de sărbătoare în care credincioșii participă la numeroase slujbe religioase, rugăciuni și alte activități spirituale pentru a celebra evenimentul Paștelui și a aduce omagiu învierii lui Hristos.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată

Tradițiile și obiceiurile din Săptămâna Luminată sunt variate și reflectă bogăția și diversitatea culturală a comunităților ortodoxe. Iată câteva dintre aceste practici:

1.Vizite la nași și rude: În a doua zi de Paște, numită și Lunea Luminată, există obiceiul ca finii să meargă în vizită la nași, purtând cu ei colaci, pască și ouă roșii. De asemenea, copiii merg la părinți pentru a împărtăși bucuria învierii.
2. Binecuvântarea cu apă: În Săptămâna Luminată, se desfășoară slujba de sfințire a apei, în care preoții stropesc credincioșii cu apă binecuvântată. Această tradiție are rol purificator și de îndepărtare a energiilor negative.
3.Miercurea și vinerea cu dezlegare la pește: În aceste zile din Săptămâna Luminată, există dezlegare la mâncărurile de dulce și la pește, conform Tipicului Sfântului Sava. De asemenea, credincioșii evită să facă metanii și se axează pe închinăciuni în timpul rugăciunilor.
4. Izvorul Tămăduirii: În prima vineri după Paște, Biserica Ortodoxă sărbătorește Izvorul Tămăduirii. După slujba de sfințire a apei, preoții stropesc credincioșii cu apă binecuvântată, având un rol purificator și de îndepărtare a energiilor negative.
5. Marțea Albă și Joia Verde: În a treia zi de Paște, numită Marțea Albă, se respectă tradiția de a nu se lucra în gospodărie, iar femeile duc pomană pentru a cinsti memoria morților. Joia din Săptămâna Luminată, cunoscută și ca Joia Verde, este o zi în care se cinstesc grădinile și grânele, iar credincioșii fac pomeni pentru cei adormiți.
6. Sâmbăta Luminată: Sâmbăta din Săptămâna Luminată este o zi în care nu se face parastas, iar credincioșii se pregătesc pentru Duminica Tomii. Se respectă tradiția de a nu se face muncă în casă, iar gospodinele pregătesc bucate pentru sărbătoare.
7. Duminica Tomii: Ultima zi din Săptămâna Luminată, numită și Duminica Tomii, marchează momentul în care Isus Hristos se arată Apostolilor, inclusiv Toma Necredinciosul. În această zi, femeile duc ouă și colaci la biserică pentru a fi sfințite de preot, iar apoi sunt lăsate să plutească pe o apă curgătoare pentru a ajunge la sufletul morților.
Aceste tradiții și obiceiuri din Săptămâna Luminată reflectă profunzimea și bogăția spirituală a credinței ortodoxe și reprezintă modalități prin care credincioșii sărbătoresc și celebrează învierea lui Isus Hristos, izvorul speranței și al vieții veșnice.