Sărbătoare sfinților împărați Constantin și Elena: părinții creștinismului în Imperiul Roman
SĂRBĂTOARE. Sfântul Constantin s-a născut la 27 februarie 272 în cetatea Naissus (azi Nis, Serbia), fiind fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. După moartea tatălui său în anul 304, Constantin a fost proclamat împărat. Tânărul împărat a intrat rapid în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, care dorea să ocupe tronul.
În ajunul luptei decisive cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a avut o viziune care i-a schimbat viața. Pe cer a apărut o cruce luminoasă și o inscripție: „In hoc signum vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, Hristos i s-a arătat în vis și i-a cerut să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Urmând aceste îndrumări divine, Constantin a ieșit victorios din luptă.
În anul 313, Constantin a emis Edictul de la Milano, prin care a oprit prigonirea creștinilor și a permis practicarea liberă a creștinismului în imperiu. Deși creștinismul va deveni religie de stat abia în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395), acest edict a marcat un moment crucial în istoria religiei.
În anul 325, împăratul Constantin a convocat primul Sinod Ecumenic la Niceea. Acesta a fost un eveniment major în istoria creștinismului, în cadrul căruia a fost condamnată erezia lui Arie și au fost formulate primele articole din Crez, stabilind astfel bazele doctrinare ale creștinismului ortodox.
Constantin a murit în anul 337, la zece ani după trecerea în neființă a mamei sale, Elena. Împărăteasa Elena, cunoscută pentru devoțiunea sa, a descoperit crucea pe care a fost răstignit Hristos pe dealul Golgotei și a construit numeroase lăcașuri sfinte, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem și Biserica din Nazaret.
Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din România dedicate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala Patriarhală din București. Aceasta a fost ctitorită de voievodul Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658), și a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei, împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.
În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, Biserica Ortodoxă din Cipru a oferit patriarhului Teoctist Arăpașu o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie a icoanei Maicii Domnului, pictată de Sfântul Evanghelist Luca, păstrată în aceeași mănăstire.
Sfinții Împărați Constantin și Elena au jucat un rol esențial în răspândirea creștinismului și în consolidarea sa ca religie majoră în Imperiul Roman. Moștenirea lor spirituală și culturală continuă să influențeze creștinismul și în prezent, iar contribuțiile lor sunt celebrate și venerate de credincioșii din întreaga lume.
