România devine tot mai atractivă pentru imigranți: numărul lucrătorilor străini a crescut de aproape patru ori
IMIGRAȚIE. România traversează o schimbare importantă în ceea ce privește dinamica migrației. Dacă timp de decenii a fost cunoscută mai ales ca țară de plecare pentru cei care căutau oportunități în străinătate, în ultimii ani a devenit tot mai clar o destinație pentru imigranți.
Datele incluse în Strategia Națională privind Imigrația 2026–2030, pusă în dezbatere de Ministerul Afacerilor Interne, arată o creștere accelerată a numărului de cetățeni străini care aleg să trăiască și să muncească în România.
La finalul anului 2024, în România se aflau peste 238.000 de cetățeni străini cu drept de ședere legală, în creștere cu aproape 18% față de anul anterior și cu peste 74% comparativ cu 2020. O parte semnificativă dintre aceștia – aproximativ 27% – provin din state ale Uniunii Europene sau din Spațiul Economic European, mulți alegând România fie pentru munca remote, fie pentru oportunități locale.
Cea mai spectaculoasă evoluție se observă însă în cazul muncitorilor din afara Uniunii Europene. Pe fondul lipsei de forță de muncă, autoritățile au crescut constant contingentul de lucrători străini admiși pe piață, de la 5.500 în 2014 la 100.000 în ultimii ani. În 2024, numărul avizelor de angajare a depășit chiar acest prag, ajungând la aproximativ 106.000.
Această creștere a fost susținută de un context economic favorabil și de politici mai permisive, menite să acopere deficitul de personal din diverse domenii. Totuși, autoritățile atrag atenția asupra unor riscuri, în special fenomenul de „migrație mascată”, în care unele persoane intră legal în România, dar ulterior nu respectă scopul declarat al șederii.
Un alt element important este legat de refugiații din Ucraina. De la începutul conflictului, peste 160.000 de ucraineni au ales să rămână în România sub protecție temporară, chiar dacă mulți alții au folosit țara ca punct de tranzit către vestul Europei. Printre aceștia se află și câteva mii de persoane care au intrat ilegal în țară.
În același timp, România se confruntă și cu situații în care migranți care au trecut spre alte state europene sunt returnați înapoi, conform regulamentelor europene, ceea ce pune presiune suplimentară pe sistemul intern.
Noua strategie propusă de Ministerul Afacerilor Interne vizează un control mai strict al migrației, limitarea fenomenelor ilegale și o gestionare mai eficientă a fluxurilor de persoane.
Schimbarea este una clară: România nu mai este doar o țară de tranzit sau de plecare, ci devine tot mai mult o destinație pentru muncă și stabilire. Iar această transformare vine cu oportunități, dar și cu provocări care vor trebui gestionate atent în anii următori.
