1 septembrie: Începutul anului bisericesc și motivele diferenței față de Anul Nou calendaristic

RELIGIE. Biserica sărbătorește începutul anului nou în prima zi a lunii septembrie, o dată preluată de la evrei care celebrau atunci anul civil, conform Sinaxarului din Mineiul zilei de 1 septembrie.

Anul bisericesc, cunoscut și sub denumirea de calendar liturgic, are o semnificație deosebită în viața religioasă a creștinilor ortodocși. Acest calendar este distinct de cel laic și începe pe 1 septembrie.

Evreii își încep calendarul cu luna Tişri, corespunzătoare lunii septembrie. În prima zi a lunii, aveau zi de odihnă și aduceau Domnului ardere de tot. Tradiția creștină menționează că Mântuitorul Iisus Hristos și-a început activitatea publică pe 1 septembrie, intrând în sinagogă și citind cuvintele prorocului Isaia, care profețeau despre persoana Sa dumnezeiască:

„Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsați. Și să vestesc anul plăcut Domnului“ (Isaia 61:1-2 și Luca 4:18-19).

Un alt motiv pentru sărbătorirea anului bisericesc la începutul lunii septembrie este tradiția moștenită din Legea Veche, conform căreia în această zi a început creația lumii. Instituirea Anului Nou bisericesc pe 1 septembrie a fost decisă de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea, stabilind această dată ca început al mântuirii creștinilor, în amintirea momentului în care Hristos a vestit anul bineplăcut Domnului.

În aceeași zi, Biserica îl pomenește pe Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul din Dobrogea, cel care a alcătuit cronologia creștină, numărând pentru prima oară anii de la nașterea lui Hristos.

Anul bisericesc sau calendarul liturgic este folosit de Biserica Ortodoxă pentru a organiza sărbătorile religioase și perioadele de post. Spre deosebire de calendarul laic, care începe pe 1 ianuarie, anul bisericesc începe pe 1 septembrie și se încheie pe 31 august anul următor.

Calendarul liturgic este centrat pe evenimentele semnificative din viața lui Iisus Hristos, ale Maicii Domnului, ale sfinților, precum și pe comemorarea unor momente istorice importante pentru Biserică. Acesta include sărbători fixe, care se celebrează în aceeași zi în fiecare an, și sărbători mobile, care variază în funcție de data Paștelui.

Anul bisericesc este împărțit în mai multe perioade liturgice, fiecare cu propria sa semnificație și tematică spirituală specifică.

Triodul este perioada de pregătire pentru Paște, care începe cu Duminica Vameșului și a Fariseului și continuă cu Postul Mare. Triodul durează aproximativ 10 săptămâni și se concentrează pe pocăință, introspecție și pregătirea spirituală pentru Învierea Domnului.

Penticostarul începe cu Paștele și se încheie cu Duminica Tuturor Sfinților, la 50 de zile după Înviere. Această perioadă este dedicată bucuriei Învierii și lucrării Duhului Sfânt în lume.

Octoihul urmează după Penticostar și durează până la începutul următorului Triod. Este cea mai lungă perioadă din anul bisericesc și este marcată de o succesiune de duminici și săptămâni dedicate diverselor aspecte ale vieții creștine și sfinților.

Pe parcursul întregului an bisericesc, credincioșii sărbătoresc numeroase evenimente importante, precum Nașterea Domnului (Crăciunul), Botezul Domnului (Boboteaza), Schimbarea la Față, Adormirea Maicii Domnului, precum și sărbători ale sfinților. Sărbătorile mobile, cum ar fi Paștele și Rusaliile, sunt calculate în funcție de data Paștelui, în timp ce sărbătorile fixe au loc în aceeași zi în fiecare an.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare