17 aprilie 1935 – Ziua în care s-a înființat Academia de Științe Medicale din România

ISTORIE. Academia de Științe Medicale (AȘM) rămâne și astăzi un for de consacrare al elitelor medicinei românești, fiind principalul coordonator al cercetării medicale din România – așa cum o descria, în 2015, prof. dr. Irinel Popescu.

Înființată la 17 aprilie 1935, prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și Camera Deputaților și promulgată ulterior prin Decretul Regal nr. 176/1935, AȘM a fost creată la inițiativa academicianului Daniel Danielopolu, care a fost secretar permanent al instituției până în 1948, anul în care a fost desființată de regimul comunist. Potrivit site-ului oficial adsm.ro, scopurile fondatoare ale Academiei erau:

• promovarea progresului științific în medicina umană;
• dezbaterea și avizarea problemelor legate de organizarea sanitară, asistența și asigurările sociale.

În anul 1969, AȘM a fost reînființată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 590, de această dată cu atribuții mai restrânse față de forma sa inițială.

După căderea regimului comunist, Academia a fost reorganizată de acad. Ștefan Milcu, iar în 2004, Legea nr. 264 a reconfigurat structura instituției, restabilind principiile din 1935. Astăzi, AȘM funcționează conform acestei legi și a Statutului aprobat prin H.G. nr. 1665/2004.

Începând cu anul 1998, Academia a avut un rol esențial în alinierea cercetării medicale la standardele europene, înființând o Comisie de Etică în conformitate cu directivele UE. Primul președinte al acesteia a fost acad. prof. dr. George Litarczek. În 2014, a fost înființată Comisia Națională de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, aflată sub coordonarea președintelui AȘM și a Ministerului Sănătății.

Academia are în prezent:

• 190 membri titulari
• 41 membri corespondenți
• membri de onoare din țară și străinătate.

Notabil este faptul că, de-a lungul timpului, AȘM nu a primit în rândurile sale personalități politice, rămânând fidelă valorilor științifice și profesionale.

Președinții AȘM, de-a lungul istoriei:

• prof. dr. Constantin Angelescu (1935–1948)
• acad. Aurel Moga (1969–1977)
• acad. Constantin Arseni (1984–1989)
• acad. Ștefan Milcu (1990–1997)
• acad. Nicolae Cajal (1997–2004)
• prof. dr. Dan Enăchescu (2004–2006)
• acad. Laurențiu Mircea Popescu (2006–2011)
• prof. dr. Irinel Popescu (2011–2019)
• prof. dr. Mircea Ifrim (2019–2020)
• prof. dr. Mircea Beuran – vicepreședinte executiv în 2020, ales oficial în funcția de președinte în noiembrie 2023.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății (7 aprilie 2025), prof. dr. Mircea Beuran a transmis un mesaj cu privire la provocările actuale ale sistemului medical:

„Este o perioadă de mari frământări, de mari schimbări, dar, pentru noi toți, oamenii sistemului, rațiunea, echilibrul, solidaritatea și acțiunea nu pot fi alterate. Trebuie să facem față noilor provocări. Inteligența artificială, era noilor terapii, noilor tehnologii, digitalizarea ne obligă să ne adaptăm rapid schimbărilor, fără să fie afectată sănătatea pacienților, sănătatea noastră. […] Este oportun să dezvoltăm un sistem medical bazat pe prevenție și acces ușor la consultații.”

Academia de Științe Medicale are șase filiale în cele mai importante centre universitare: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova și Târgu Mureș.

În subordinea sa funcționează:

• Fundația Academiei de Medicină
• Editura AȘM
• Buletinul Academiei de Științe Medicale, publicat periodic.