11 aprilie – Ziua Mondială de Luptă împotriva Bolii Parkinson
CONȘTIENTIZARE. În fiecare an, pe 11 aprilie, este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Bolii Parkinson, o inițiativă dedicată creșterii gradului de conștientizare asupra acestei afecțiuni neurologice degenerative. Scopul principal este informarea publicului larg despre impactul bolii asupra pacienților, familiilor și societății, precum și sprijinirea cercetării prin campanii de strângere de fonduri.
Data nu este aleasă întâmplător: pe 11 aprilie 1755 se năștea medicul englez James Parkinson, cel care a descris pentru prima dată boala în celebra sa lucrare „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817).
În 1980, un horticultor olandez diagnosticat cu Parkinson, J. W. S. Van der Wereld, a creat un soi de lalea roșie cu accente albe, căreia i-a dat numele „Dr. James Parkinson”, devenind astfel simbolul internațional al luptei împotriva acestei boli. Laleaua a fost oficial desemnată simbol al Zilei Mondiale Parkinson în 2005, în cadrul unei conferințe organizate la Luxemburg.
În Europa, această zi este susținută de Asociația Europeană a Bolii Parkinson (EPDA), care reunește 45 de organizații din peste 20 de țări și luptă pentru o mai bună înțelegere a bolii și pentru sprijinirea celor afectați.
Parkinson este a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă legată de vârstă, după Alzheimer. Este cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamină – o substanță esențială pentru controlul mișcărilor. Lipsa dopaminei duce la simptome precum tremurul, rigiditatea musculară, încetinirea mișcărilor (bradichinezie) și, în faze avansate, instabilitate posturală.
Dar boala nu se limitează la manifestări motorii. Mulți pacienți suferă și de depresie (aproximativ 40%), anxietate, apatie sau tulburări cognitive, care pot apărea chiar înaintea simptomelor fizice.
Boala Parkinson nu are cauze complet elucidate. Doar 15% dintre cazuri au o componentă genetică. Printre factorii de risc se numără expunerea la pesticide, solvenți industriali, metale grele și traumatisme cranio-cerebrale repetate. Unele teorii recente sugerează că debutul bolii ar putea fi legat de alte zone ale corpului, precum intestinul sau cavitatea nazală.
Un studiu publicat în iunie 2024 a adus speranțe: cercetătorii germani au descoperit că printr-un simplu test de sânge, bazat pe determinarea a opt proteine, Parkinson ar putea fi detectat cu până la 7 ani înainte de apariția simptomelor. „Această descoperire ar putea deschide calea pentru intervenții timpurii care încetinesc sau chiar previn apariția bolii”, a declarat dr. Michael Bartl, unul dintre autorii studiului.
Parkinson în cifre
- Peste 8,5 milioane de persoane suferă de Parkinson la nivel mondial (OMS).
- În România, sunt diagnosticați peste 70.000 de pacienți.
- Bărbații au un risc cu 50% mai mare decât femeile de a dezvolta boala.
- Deși afectează în special persoanele de peste 60 de ani, poate apărea și la vârste mai tinere.
Mesajul zilei: Informarea și cercetarea sunt armele principale în lupta împotriva bolii Parkinson. Solidaritatea, susținerea pacienților și dezvoltarea terapiilor inovatoare pot oferi speranță și o calitate mai bună a vieții celor afectați.
