Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, va reprezenta Europa la Consiliul pentru Pace de la Washington
POLITICĂ EXTERNĂ. Un comisar european va participa în această săptămână la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, inițiativă lansată recent de președintele american Donald Trump, notează Agerpres.
Este vorba despre Dubravka Šuica, comisar european pentru Mediterana, care se va deplasa la Washington joi pentru a prezenta poziția europeană privind situația din Fâșia Gaza.
Participare punctuală, nu aderare formală
Potrivit declarațiilor oficiale, Dubravka Šuica va participa la reuniunea Consiliului pentru Pace pentru partea specifică consacrată Gazei.
„Dubravka Suica va participa la reuniunea Consiliului pentru pace pentru partea specifică consacrată Gazei. Comisia Europeană, țin să subliniez, nu devine membră a Consiliului pentru pace”, a declarat Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediterana, extindere și parteneriate internaționale.
Astfel, prezența reprezentantului european are rolul de a exprima poziția Bruxellesului în ceea ce privește conflictul din Fâșia Gaza, fără ca Uniunea Europeană să adere oficial la noua structură.
O inițiativă cu obiective extinse
Consiliul pentru Pace, condus de Donald Trump, a fost conceput inițial pentru a contribui la încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Totuși, Carta sa îi conferă un obiectiv mai amplu: soluționarea conflictelor militare din lume.
Conform documentului transmis statelor invitate, Consiliul este definit drept „o organizație internațională ce vizează promovarea stabilității, restabilirea unei guvernări fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau amenințate de conflicte”. Textul subliniază necesitatea unei organizații internaționale „mai agile și mai eficace” în gestionarea crizelor.
Contribuții financiare și critici
Potrivit informațiilor prezentate, fiecare membru permanent ar trebui să vireze 1 miliard de dolari pentru a adera la structură, aspect care a generat critici și comparații cu o versiune „cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU.
Bruxellesul a transmis că are „o serie de întrebări” referitoare la noua inițiativă, în special cu privire la sfera sa de aplicare, guvernanță și compatibilitatea cu Carta Națiunilor Unite.
Donald Trump ar urma să fie „primul președinte” al Consiliului pentru Pace, cu atribuții extinse. Conform documentului, acesta ar avea competența exclusivă de a invita șefi de stat și de guvern să participe și de a revoca participarea unui stat în anumite condiții, inclusiv în cazul unui veto susținut de o majoritate de două treimi din statele membre. Mandatul fiecărui stat ar fi de maximum trei ani, cu excepția celor care virează cel puțin 1 miliard de dolari în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei.
Participarea comisarului european la reuniunea de la Washington marchează astfel implicarea punctuală a Uniunii Europene în dezbaterea privind noile mecanisme internaționale de gestionare a conflictelor, într-un context geopolitic complex.
