19 martie – Ziua pașaportului românesc, o istorie de peste un secol și evoluția sa în era digitală
SĂRBĂTOARE. În fiecare an la 19 martie, marcăm Ziua Pașaportului Românesc, o ocazie pentru a reflecta asupra evoluției acestui document esențial pentru călătoriile internaționale. În anul 1912, apare prima lege modernă referitoare la pașapoarte, denumită „Legea asupra pașapoartelor”, promulgată de regele Carol I prin Înaltul Decret Regal nr. 1758.
De la „cărticica mică portativă” descrisă în 1912 până la documentul electronic actual, pașaportul românesc a evoluat continuu, devenind unul dintre cele mai circulate documente la nivel internațional, purtând în paginile sale nu doar informații de identificare, ci și istoria civilizațiilor trecute și prezente.
În timp, pașaportul a devenit tot mai complex, adoptând noi caracteristici tehnologice pentru a preveni falsificările și a asigura securitatea călătorilor. Legea din 1912 a introdus primele principii generale pentru pașapoarte și trecerea frontierelor, iar de atunci au fost adăugate noi tipuri de pașapoarte, cum ar fi cele diplomatice și de serviciu.
Odată cu progresul tehnologic, pașaportul electronic a devenit o realitate în țările membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România. Acesta conține date biometrice și oferă un nivel ridicat de securitate, facilitând călătoriile internaționale ale cetățenilor.
Astăzi, pașaportul românesc este un ambasador al digitalizării și un simbol al identității naționale, garantând autenticitatea și conectarea cu lumea. Cu intrare fără viză în peste 176 de țări, pașaportul electronic românesc demonstrează legătura de încredere a țării noastre cu comunitatea internațională.
În prezent, activitatea în domeniul pașapoartelor este reglementată de Legea nr. 248/2005, iar documentul electronic continuă să evolueze pentru a răspunde nevoilor și cerințelor călătorilor din întreaga lume.
