204 de ani de la patentarea bicicletei
COMEMORARE. Exercițiul fizic obținut din mersul pe bicicletă este în general asociat cu sănătatea și cu o stare de bine general. Organizația mondială a sănătății estimează că lipsa activității fizice este pe locul doi (după fumatul de tutun) ca factor de risc în țările dezvoltate, iar acest lucru este asociat cu costuri de zeci de miliarde de dolari.
Strămoșul bicicletei a fost creat de către baronul german Karl Drais, care a inventat și și-a patentat drezina (mașina de alergat) în anul 26 iunie 1817. Prima plimbare cu bicicleta a avut loc însă pe 12 iunie,de la locuința sa de atunci, din orașul Mannheim, până la clădirea Relaishaus, azi situată în Rheinau, suburbie a orașului Mannheim.
Ea a fost perfecționată continuu în mai multe state, aspectul de astăzi fiindu-i dat în 1845 de un alt inventator german, Milius, iar denumirea de francezi – velociped (din latină: velox, rapid și pex, picior). Primele biciclete erau din lemn. Din a doua jumătate a secolului, ele se produceau din fier și cu roți de cauciuc.
Bicicletele sunt acum în număr de peste un miliard, asigurând în multe regiuni mijlocul principal de transport. Ele sunt de asemenea foarte populare ca mod de recreație, și au fost adaptate pentru folosință în multe alte domenii ale activității umane cum ar fi cel al jucăriilor, fitness, aplicații militare, servicii de curierat și sportul numit ciclism.
Cicliștii formează asociații, atât pentru interese specifice (cum ar fi benzi pentru biciclete, întreținerea drumurilor, proiectarea urbană, cluburi de concursuri, cluburi de turism, etc.) cât și pentru scopuri globale (conservarea energiei, reducerea poluării, promovarea bunei condiții fizice).
Asemenea grupuri promovează bicicleta ca un mijloc alternativ de transport și subliniază potențialul ei pentru conservarea energiei și a resurselor precum și beneficiile pe care mersul pe bicicletă le aduce sănătății în comparație cu mersul cu mașina. Astfel de activiști cer de asemenea îmbunătățirea transportului în comun atât local, cât și între orașe. Ei cer și dotarea acestora cu soluții pentru transportul bicicletelor.
Masa Critică este o mișcare mondială de promovare a ciclismului. Are legătură cu lărgirea spațiului alocat bicicletelor și este susținută atât de cei ce fac campanie pentru protejarea mediului înconjurător, cât și de alte școli de gândire politică. Concret, Masa Critică este o plimbare lunară cu bicicletele, la care „din întâmplare” participă sute de cicliști. În România, astfel de evenimente au avut până acum loc în București, Timișoara, Iași, Cluj Napoca cât și în Alba Iulia.
În România, bicicletele au devenit „o modă” abia în ultimii ani, vânzările ajungând anual la 380.000 de bucăți la o populație de 19,5 milioane de locuitori. Producția anuală de biciclete se ridică la 450.000 de biciclete, respectiv 4% din totalul producției Uniunii Europene, pe o piață dominată clar de economiile dezvoltate din Vest, Germania și Italia care au împreună o cotă de piață de aproape 40%.
În anul 2014, se estima că românii cheltuie anual pe biciclete circa 45 milioane euro, plătind în medie 120 de euro pe un vehicul pe două roți, o sumă de patru ori mai mică decât cea plătită de nemți și de șase ori mai mică cea dată de olandezi. Producția totală – de părți componente și produse finite – se ridica la 245 milioane euro.
În anul 2013, România ocupa locul trei în Uniunea Europeană la producția de componente și accesorii pentru biciclete, cu livrări în valoare de 200 milioane euro în 2011, reprezentând 15% din total, cu puțin sub rezultatul Germaniei, într-un top dominat de Italia. În Germania s-a produs în valoare de 210 milioane euro (16%) iar în Italia valoarea producției a fost de 420 milioane euro (32%). România se situa, de asemenea, pe locul patru în UE în funcție de numărul locurilor de muncă asigurate de industria bicicletelor, de 800. Pe primele locuri în clasament se situau Italia, Germania și Franța. Cele mai mari fabrici de biciclete din România sunt la Deva și Reșița, deținute de Eurosport DHS și respectiv de Decathlon.
