24 ianuarie 1859: Mica Unire – Ce sărbătorim și care sunt evenimentele istorice marcante

ISTORIE. Pe 24 ianuarie 1859, istoria României a fost rescrisă într-o zi care avea să devină un simbol al unității și al determinării unui popor. Moldova și Țara Românească, despărțite de secole de granițe și influențe străine, s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, ales domnitor al ambelor principate. Acest moment, cunoscut drept “Mica Unire,” a marcat primul pas spre crearea unui stat românesc modern.
Unirea de la 1859 – Cum a fost posibilă?
La mijlocul secolului al XIX-lea, teritoriile românești se aflau sub influența marilor imperii, precum Rusia și Imperiul Otoman, care se opuneau unirii Moldovei cu Țara Românească. Însă contextul geopolitic al vremii a creat oportunități neașteptate. După înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii (1853–1856), Marile Puteri, reunite la Paris, au convenit asupra unui statut autonom pentru cele două principate, deschizând calea pentru unirea lor.
Pe 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei. Câteva săptămâni mai târziu, pe 24 ianuarie, acesta a fost ales și domnitor al Țării Românești, realizând astfel unirea personală a celor două principate. Acest act curajos a fost un prim pas către unirea deplină a românilor, deși nu a fost pe placul tuturor marilor puteri. Cu toate acestea, Franța, Anglia, Rusia, Prusia și Sardinia au recunoscut unirea în aprilie 1859.
Alexandru Ioan Cuza – Reformatorul care a pus bazele României moderne
Alexandru Ioan Cuza, născut la Bârlad în 1820, a fost un lider cu viziune, dedicat modernizării și reformării societății românești. Studiile sale în Litere, Drept și Științele Războiului la Paris i-au oferit o bază solidă pentru a introduce schimbări esențiale în principatele române unite. Printre cele mai importante reforme ale sale se numără:
•Reforma agrară, care a împroprietărit țăranii;
•Introducerea unui sistem modern de învățământ, care a pus bazele educației publice gratuite;
•Inaugurarea primei linii de cale ferată din România (București-Filaret-Giurgiu);
•Fondarea primului serviciu poștal modern;
•Contribuția la modernizarea infrastructurii sanitare, inclusiv susținerea construirii Spitalului “Noul Pantelimon”.
Cuza a abdicat în 1866, în urma unui complot al conservatorilor și liberalilor radicali, însă reformele sale au rămas pilonii pe care s-a construit România modernă.
Impactul unirii și semnificația zilei de 24 ianuarie
Unirea din 1859 a fost mai mult decât un act politic – a fost expresia dorinței unui popor de a trăi împreună, de a împărtăși aceleași valori și de a-și crea un destin comun. Ea a reprezentat baza statului românesc modern, fiind urmată de alte momente cruciale, precum venirea pe tron a lui Carol I în 1866 și Marea Unire de la 1918.
Astăzi, la 166 de ani de la Mica Unire, sărbătorim nu doar o zi din trecut, ci spiritul de unitate și curaj al românilor. Evenimentele organizate în întreaga țară ne reamintesc de valorile care ne-au ghidat ca națiune și de eforturile înaintașilor care au făcut posibilă această unire.
Mica Unire este mai mult decât un moment istoric – este un simbol al rezilienței și al aspirației unui popor de a construi un viitor comun.