24 iulie – Ziua Poliţiei de Frontieră
ISTORIE. Anual, la 24 iulie, sărbătorim Ziua Grănicerilor, marcând constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România. În 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unificat serviciul de grăniceri muntean cu cel moldovean, punând astfel bazele instituției moderne de pază a frontierelor țării.
Se împlinesc 160 de ani de la înființarea Poliției de Frontieră a Principatelor Române Unite. Actul de naștere al instituției este considerat Decretul nr. 892 din 24 iulie 1864, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a reunit grănicerii moldoveni cu cei munteni într-o singură structură, organizată în zece batalioane grupate în patru “inspectorii”.
Unirea Principatelor Române din 1859 a adus modificări și în structura grănicerilor, în sensul contopirii celor două administrații într-una singură. Prin Decretul nr. 485 din 10 iulie 1862 a fost desființată granița de pe Milcov dintre cele două state românești. Înaltul Decret Domnesc nr. 893 din 24 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza prevedea organizarea grănicerilor din Moldova după modelul celor din Țara Românească și unirea celor două corpuri grăniceresti. Corpul grănicerilor, de dincoace și de dincolo de Milcov, unificat, făcea parte integrantă din armată, aflându-se sub autoritatea nemijlocită a Ministerului de Război. Era organizat în patru inspectorii: București, Iași, Piatra-Neamț și Pitești, fiecare structurată în zece batalioane, cu câte trei-patru companii.
Menționăm că în scrisoarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, trimisă la 1 octombrie 1865 lui Napoleon al III-lea, împăratul Franței, acesta preciza că România dispunea de 12.000 de grăniceri.
După Unirea Principatelor (1859), Corpul Grănicerilor a continuat să funcționeze cu aceeași organizare până în 1864, când s-au înființat în Moldova 15 companii de grăniceri și s-a realizat organizarea totală a grănicerilor din toată țara. Această structură cuprindea patru inspectorii, fiecare cu 2-4 batalioane a câte patru companii.
