27 mai 1600 – Mihai Viteazul, prima unire a celor trei țări române și simbol al unității naționale
ISTORIE. Pe 27 mai 1600, voievodul Mihai Viteazul, a realizat pentru prima dată în istoria românilor o unire simbolică și politică a celor trei țări române: Ţara Românească, Moldova și Transilvania. Această unire s-a concretizat formal în hrisovul din 6 iulie 1600 de la Iași, după ce Mihai a preluat controlul asupra întregii Moldove. În document, el se semna astfel: „Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și al Moldovei”, evidențiind intenția și aspirația de unitate a poporului român.
Istoricii de seamă precum Nicolae Iorga au subliniat importanța acestui moment, afirmând că „de la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără personalitatea uriașă a lui Mihai, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie.” Acesta a devenit un simbol al visului național de unitate, un model de curaj și de conduită pentru generațiile următoare.
Realizările militare ale lui Mihai Viteazul sunt remarcabile în contextul acelei perioade. La 23 august 1595, comandând o armată de circa 16.000 de oameni, la care se adăugau 7.000 de transilvăneni conduși de Albert Kiraly, el a obținut victoria decisivă la Călugăreni, reafirmând capacitatea de luptă a poporului român. Peste patru ani, pe 1 noiembrie 1599, Mihai a intrat triumfal în Alba Iulia, iar teritoriul Transilvaniei a trecut efectiv sub autoritatea sa după victoria de la Șelimbăr, consolidând astfel unire temporară a spațiului românesc.
Unirea între cele trei țări a continuat cu acțiuni concrete: pe 16 mai 1600, Mihai Viteazul l-a alungat de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, ocupând Moldova cu rapiditate, Ieremia fugind în Polonia. Însă, această unificare nu a durat mult, fiind dificultățile generate de interesele împăratului Rudolf al II-lea, care nu vedea cu ochi buni ideea de România mare. În august 1601, Mihai a fost ucis la Câmpia Turzii de mercenarii valoni angajați de generalul Basta, pe ordinul împăratului.
Timp de câteva luni, românii au avut parte de o unitate politică și culturală, reprezentată simbolic de Mihai Viteazul. Aceasta a fost prima încercare de a uni cele trei principate și a evidențiat conștiința unei identități comune naționale, chiar dacă această unire nu a durat. Moștenirea lui Mihai Viteazul a devenit un simbol al idealului național românesc, influențând profund gândirea politică și istorică din secolele următoare, fiind un punct de referință în drumul spre națiunea modernă.
