29 august – Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima mare sărbătoare a anului bisericesc
SĂRBĂTOARE RELIGIOASĂ. Creștinii ortodocși prăznuiesc sâmbătă, 29 august, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, care se încheie la 31 august, un nou an începând la 1 septembrie. Biserica a rânduit pentru această zi post, indiferent în ce zi a săptămânii cade.
Sfântul Ioan Botezătorul ocupă un loc deosebit în creștinism, fiind cel care a pregătit poporul pentru venirea Mântuitorului și L-a descoperit lumii pe Iisus Hristos ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Viața sa a fost caracterizată prin rugăciune, cumpătare, curaj și apărarea adevărului, chiar cu prețul propriei vieți.
Sfântul Ioan s-a născut în familia preotului Zaharia și a Elisabetei, descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea sa, petrecută cu șase luni înaintea Nașterii Domnului, a fost vestită de Arhanghelul Gavriil. Pentru că nu a crezut imediat cele anunțate de înger, Zaharia a rămas mut până în momentul în care copilul a primit numele Ioan.
Despre o perioadă îndelungată din viața sa nu există informații. Se cunoaște însă că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață aspră, în post și rugăciune, până când a început să predice și să-i cheme pe oameni la pocăință.
Moartea sa este relatată în Evanghelii. Sfântul Ioan l-a mustrat public pe Irod Antipa pentru relația nelegiuită cu Irodiada, soția fratelui său. Din acest motiv, conducătorul l-a întemnițat în fortăreața de la Maherus.
În timpul unui ospăț organizat cu prilejul zilei de naștere a lui Irod, Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat în fața invitaților și l-a impresionat pe conducător. Acesta i-a promis că îi va oferi orice va cere. Îndemnată de mama sa, tânăra a solicitat capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Deși s-a întristat, Irod a poruncit uciderea prorocului pentru a nu-și încălca promisiunea făcută în fața oaspeților. Capul Sfântului Ioan a fost adus pe o tipsie și oferit Salomeei, iar aceasta l-a dat mamei sale.
Ziua de 29 august este una de post pentru a cinsti viața înfrânată a Sfântului Ioan și pentru ca oamenii să nu se asemene cu Irod, care, în timpul unui ospăț lipsit de măsură, a acceptat săvârșirea unei crime.
Unii dintre Sfinții Părinți au considerat că Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul prefigurează Vinerea Patimilor. Așa cum creștinii postesc vinerea în amintirea Răstignirii Mântuitorului, Biserica a rânduit post și în ziua martiriului celui care a pregătit venirea lui Hristos.
Pe lângă posturile de durată, calendarul ortodox cuprinde mai multe zile de post individuale: miercurea, în amintirea vânzării Mântuitorului; vinerea, în amintirea Răstignirii; 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei; 29 august, de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, și 14 septembrie, de Înălțarea Sfintei Cruci.
Sărbătoarea din 29 august are și o profundă semnificație duhovnicească. Sfântul Ioan i-a chemat pe oameni la pocăință și la schimbarea vieții, iar moartea sa arată că adevărul trebuie mărturisit chiar și atunci când acest lucru presupune sacrificiu.
Potrivit tradiției Bisericii, cinstitul cap al Sfântului Ioan Botezătorul a fost pierdut și aflat de trei ori. Prima și a doua aflare sunt prăznuite împreună la 24 februarie, iar cea de-a treia aflare este sărbătorită la 25 mai.
Tradiția spune că Sfânta Ioana, soția unui dregător al lui Irod, a luat capul Sfântului Ioan și l-a îngropat într-un vas de lut, pe Muntele Măslinilor. Acesta a fost descoperit ulterior, ascuns din nou pentru a nu fi profanat și regăsit în timpul Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Cea de-a doua aflare este legată de o peșteră din apropierea orașului Emesa, unde cinstitul cap fusese ascuns. În anul 452, arhimandritul Marcel, starețul unei mănăstiri din apropiere, ar fi descoperit locul în urma unei revelații. În perioada luptei împotriva sfintelor icoane, relicva a fost ascunsă la Comane, fiind adusă ulterior la Constantinopol. Acest moment este considerat cea de-a treia aflare.
În tradiția populară românească, ziua de 29 august este însoțită de numeroase obiceiuri. În unele zone se spune că nu trebuie folosit cuțitul, iar alimentele ar trebui rupte cu mâna. Există și credința că nu se consumă fructe sau legume rotunde, precum pepenele, deoarece forma lor ar aminti de capul Sfântului Ioan.
În popor era cunoscut și un post numit „de la cruce până la cruce”, care începea la 29 august și se încheia la 14 septembrie, de Înălțarea Sfintei Cruci. Acesta nu este însă consemnat în calendarul bisericesc.
Interdicțiile privind folosirea cuțitului sau consumarea alimentelor rotunde sunt credințe populare și nu provin din Sfânta Scriptură ori din rânduielile Bisericii. Ceea ce le este cerut credincioșilor este postul, rugăciunea, cumpătarea și amintirea curajului cu care Sfântul Ioan Botezătorul a apărat adevărul până la moarte.
