68 de ani de la aderarea României la UNESCO – patru noi poziții pe lista indicativă a Patrimoniului Mondial

ANIVERSARE. Pe 27 iulie 1956, România a devenit membră a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), organizație înființată la 16 noiembrie 1945, la Paris. La 68 de ani de la acest eveniment, Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO s-a îmbogățit cu patru noi poziții.

Noile adăugiri la Lista Indicativă a României sunt: Ctitorii domnești din Țara Românească și Moldova, Reședințe Regale din Sinaia, Foste închisori comuniste din România și Peștera Movile. Institutul Național al Patrimoniului a propus aceste poziții în aprilie, iar Comitetul Patrimoniului Mondial a adoptat vineri decizia de completare a Listei Indicative a României.

Ctitorii domnești din Țara Românească și Moldova includ Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș. Ambele sunt capodopere ale arhitecturii medievale, construite de domnitorii Neagoe Basarab și Vasile Lupu, care s-au afirmat ca protectori ai Ortodoxiei est-europene.

Reședințele Regale din Sinaia, construite de familia regală a României, au devenit un simbol al independenței și modernizării statului român după 1878. Poziția Foste închisori comuniste din România include Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, Închisoarea Pitești, fostul Penitenciar de la Făgăraș și fostul Penitenciar de la Sighetul Marmației. Aceste locuri păstrează memoria victimelor regimului comunist care au suferit sau și-au pierdut viața în opoziție cu regimul.

Peștera Movile reprezintă un ecosistem subteran extraordinar, complet izolat de suprafață, care adăpostește 47 de specii de nevertebrate, dintre care 22 sunt endemice pentru acest ecosistem și nu se mai găsesc nicăieri în lume.

România pregătește în prezent un dosar transnațional pentru Frontierele Imperiului Roman – Limesul Dunărean segmentul estic, în colaborare cu Bulgaria, Croația și Serbia. Patriarhul Daniel sublinia în 2021 că peste jumătate dintre monumentele istorice ale României sunt monumente ecleziastice, inclusiv biserici de mănăstire, biserici parohiale și biserici de lemn ale comunităților rurale.

Mai multe informații despre bunurile înscrise în Lista Indicativă a României sunt disponibile pe site-ul oficial UNESCO.