Adio sobe pe lemne: România se pregătește pentru o schimbare majoră în sistemul de încălzire

LEGISALȚIE. România ar putea interzice sobele pe lemne și centralele termice, în urma unui proiect de lege dezbătut la nivel european, menit să elimine riscurile pentru sănătate și mediu. Uniunea Europeană își propune să oprească utilizarea sobelor tradiționale și a sistemelor de încălzire pe combustibili fosili, ca parte a unui plan mai amplu de protecție a mediului și de reducere a accidentelor cauzate de aceste tehnologii.

Sobe pe lemne, în pragul interzicerii

Un raport recent realizat de Coolproducts și Biroul European de Mediu (EEB) avertizează asupra riscurilor majore pe care le implică utilizarea sobelor pe lemne și a aragazelor pe combustibili fosili. Conform statisticilor, în România, anual, peste 1.800 de persoane sunt rănite din cauza acestor dispozitive, iar numărul deceselor este extrem de mare. Intoxicațiile cu monoxid de carbon și incendiile provocate de sobele pe lemne sunt principalele cauze ale acestor tragedii.

În plus, raportul arată că sistemele de încălzire pe lemne și alte combustibili fosili duc la emisii semnificative de gaze cu efect de seră. Aproximativ 83% dintre europeni încă depind de aceste tehnologii, însă riscurile pe care le prezintă pentru sănătate și siguranță devin tot mai evidente.

„Sistemele bazate pe combustibili fosili duc, de asemenea, la 900-1.800 de răni anuale cauzate de incendii. Rezultatele subliniază riscurile urgente pentru sănătatea publică și siguranță pe care le prezintă încălzirea cu combustibili fosili și biomasă în casele europene”, subliniază raportul. Acesta recomandă un plan clar de eliminare treptată a acestor tehnologii și trecerea la metode mai sigure și mai prietenoase cu mediul.

Riscurile sobelor pe lemne și ale aragazelor cu combustibili fosili

Riscurile asociate acestor sisteme de încălzire nu sunt doar legate de siguranță, ci și de sănătate. Intoxicațiile cu monoxid de carbon, defecțiunile tehnice și incendiile devastatoare sunt doar câteva dintre pericolele cu care se confruntă utilizatorii. În Europa de Est, inclusiv în România, rata mortalității cauzate de monoxidul de carbon este îngrijorător de mare. În România, doar în anul 2022, 305 persoane au murit sau au fost rănite în urma incendiilor provocate de sobe și aragazuri.

Pe lângă riscurile pentru sănătate și siguranță, utilizarea sobelor pe lemne și a altor sisteme de încălzire pe bază de combustibili fosili contribuie și la poluarea aerului, fiind o sursă importantă de emisii de gaze cu efect de seră.

Centralele termice, și ele vizate de noi reglementări

Nu doar sobele sunt în vizorul Uniunii Europene, ci și centralele termice pe gaz din apartamente. Un alt proiect de lege, dezbătut în Camera Deputaților, propune interzicerea centralelor care nu corespund noilor indici de performanță energetică. Acest proiect face parte dintr-un plan mai amplu de creștere a eficienței energetice a clădirilor și de reducere a emisiilor de carbon.

Conform proiectului, centralele pe gaz ar trebui înlocuite cu sisteme mai eficiente și mai prietenoase cu mediul, precum:

Sisteme descentralizate de alimentare cu energie din surse regenerabile;
Sisteme de cogenerare și trigenerare;
Racordarea la rețele urbane de încălzire sau răcire;
Pompe de căldură, panouri solare termice sau electrice, centrale eoliene;
Schimbătoare de căldură sol-aer;

Recuperatoare de căldură.
„Creșterea performanței energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie și prin reabilitarea termică a clădirilor existente reprezintă acțiuni de interes public major”, se arată în propunerea legislativă.

Dacă aceste proiecte de lege vor fi aprobate, România se va alinia la noile cerințe europene, eliminând treptat sobele pe lemne și centralele pe gaz care nu îndeplinesc standardele de eficiență energetică. Aceste măsuri sunt menite să reducă riscurile pentru sănătatea publică și siguranța cetățenilor, dar și să contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Chiar dacă aceste schimbări pot aduce provocări pentru cetățeni, ele sunt parte dintr-o tranziție către o infrastructură energetică mai sigură și mai prietenoasă cu mediul, care va avea beneficii pe termen lung atât pentru oameni, cât și pentru natură.