Țesătoare MariaTantan din Tismana: recunoscută ca „Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii
VALORI CULTURALE. Ţesătoarea Maria Tantan, din Tismana, a fost recent recunoscută ca „Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii, datorită talentului său de excepție în arta țesutului. Maria creează covoare pentru mănăstirile din România și din străinătate, iar fiecare țesătură realizată de ea spune o poveste unică.
Născută și crescută în Tismana, Maria Tantan a fost înconjurată de tradițiile și meșteșugurile locale încă din copilărie. A învățat această artă prețioasă de la mama și bunica sa, continuând astfel o tradiție care a fost transmisă din generație în generație. De-a lungul anilor, Maria a perfecționat tehnicile tradiționale de țesut, creând piese autentice ce reflectă identitatea culturală a zonei Gorjului.
Covoarele sale sunt rezultatul muncii intense, unele dintre ele necesitând chiar și șase luni de execuție, fiecare detaliu fiind realizat cu precizie și migală. Modelele tradiționale olteneşti, care încorporează simboluri străvechi, sunt adaptate cerințelor lăcașurilor de cult, păstrând în același timp autenticitatea specifică zonei.
Maria Tantan a devenit un simbol al pasiunii și dedicării pentru păstrarea meșteșugurilor autentice. „În Tismana, loc binecuvântat de tradiții, eu ţes nu doar covoare, ci și povestea unei vieți dedicate artei populare românești,” afirmă ea. Până în prezent, a creat covoare pentru mănăstiri din România, dar și din țări precum Grecia și Israel, îmbogățind astfel spiritualitatea acestor locuri sfinte.
Titlul de „Tezaur Uman Viu” este o recunoaștere acordată persoanelor care contribuie esențial la păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial al României. Maria consideră că această distincție reprezintă „cea mai mare bucurie din viața ei”.
Pentru a perpetua această artă, Maria Tantan a dedicat șase ani învățării maicilor din Israel să țese covoare olteneşti. “A fost o experiență grea, dar frumoasă. Am încercat să le arăt nu doar cum se face un covor, ci și să le transmit dragostea pentru acest meșteșug”, a precizat Maria.
În prezent, avea trei ucenici care îi urmează pașii și care o ajută să realizeze comenzi din ce în ce mai diverse. Cu toate acestea, Maria recunoaște că găsirea altor tineri dispuși să învețe acest meșteșug este o provocare. „Mi-ar plăcea să văd mai multă susținere pentru cei care păstrează aceste meșteșuguri. Este nevoie de programe care să ajute ucenicii să se formeze și să rămână în acest domeniu,” a adăugat ea.
În concluzie
Maria Tantan nu este doar o maestră țesătoare, ci și o păstrătoare a tradițiilor și valorilor culturale românești. Dedicarea ei pentru arta țesutului demonstrează importanța meșteșugurilor în identitatea națională, iar recunoașterea sa ca „Tezaur Uman Viu” subliniază impactul pe care îl are asupra tinerelor generații. Astfel, povestea Mariei Tantan este o dovadă vie a continuității tradițiilor și a valorii meșteșugurilor în societatea contemporană.
