Amânarea deciziei Curții de Apel București în cazul Călin Georgescu
JUSTIȚIE. Curtea de Apel București (CAB) a decis, luni, amânarea pronunțării asupra solicitării formulate de Călin Georgescu, prin care acesta urmărea anularea deciziei Biroului Electoral Central (BEC) de reluare a alegerilor prezidențiale. Cererea lui Georgescu a fost judecată de CAB după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și-a declinat competența în favoarea CAB. În acest proces, Călin Georgescu, alături de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, au avut calitatea de contestatori.
Intimații implicați în proces
Pârâții din dosar includ Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul instanței supreme, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații, președintele României, Klaus Iohannis, și Elena Lasconi.
Proteste în fața CAB
Termenul de luni al procesului a fost marcat de protestele susținătorilor lui Călin Georgescu, care s-au adunat pe treptele de la intrarea în sediul CAB și în stradă, scandând „Justiție, nu corupție” și „România, trezește-te!”. Înainte de a intra în sediul instanței, Georgescu a exprimat nemulțumiri față de judecătorii Curții Constituționale și de președintele Klaus Iohannis, acuzându-i că „au adus țara în haos”.
El a subliniat că „cei nouă judecători ai Curții Constituționale, împreună cu fostul președinte Klaus Iohannis, au avut datoria de a apăra statul de drept și Constituția, dar apără doar corupția”.
Decizia BEC și motivația anulării alegerilor
Decizia BEC de a relua scrutinul prezidențial a fost fundamentată pe hotărârea Curții Constituționale de anulare a alegerilor anterioare. Călin Georgescu, declarat candidat independent, obținuse la primul tur al alegerilor anulate cele mai multe voturi și urma să o confrunte pe Elena Lasconi (USR) în turul secund.
Curtea Constituțională a motivat anularea alegerilor prin constatările că procesul electoral a fost afectat de nereguli și încălcări ale legislației în toate etapele sale. Printre problemele semnalate s-au numărat manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse prin utilizarea necorespunzătoare a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate.
Anularea scrutinului a fost influențată de desecretizarea documentelor prezentate de Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 28 noiembrie.
Provocări pentru statul român
SRI a evidențiat existența unei campanii de promovare agresivă, cu încălcarea legislației electorale, precum și exploatarea algoritmilor platformelor de social media pentru creșterea popularității lui Călin Georgescu. De asemenea, SIE a adus în discuție amenințările hibride la care România este expusă, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații.
În concluzie, situația electorală din România rămâne tensionată, cu implicații majore asupra stabilității politice și instituționale. Curtea de Apel București va continua să analizeze cazul, iar deciziile viitoare ar putea influența semnificativ procesul electoral.
