ANAF verifică averile românilor: ce bani trebuie justificați și când poate apărea impozitul de 70%

ANAF. ANAF verifică tot mai atent situația fiscală a persoanelor fizice, comparând veniturile declarate cu patrimoniul, cheltuielile și fluxurile de bani. Între iulie 2025 și mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acțiuni de control și a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei. În cazul sumelor a căror proveniență nu poate fi demonstrată, consecințele pot fi severe, inclusiv o cotă de impozitare de 70%.

Verificarea situației fiscale personale a devenit una dintre direcțiile importante de control ale ANAF. Inspectorii analizează dacă există diferențe între veniturile declarate de o persoană și nivelul bunurilor deținute, cheltuielile efectuate sau sumele care circulă prin conturile acesteia.

Simplul fapt că o persoană are un patrimoniu important nu reprezintă o problemă fiscală. Problema apare atunci când sursele banilor nu pot fi explicate și susținute cu documente.

Când devine diferența semnificativă

În analiza de risc, o diferență este considerată relevantă dacă depășește 10% din veniturile declarate și este de cel puțin 50.000 de lei.

Începând cu 2026, persoanele fizice pot fi selectate și aleatoriu pentru verificarea situației fiscale personale, însă aceste selecții nu pot reprezenta mai mult de 10% din totalul persoanelor verificate într-un an.

Ce tipuri de bani atrag atenția ANAF

Printre situațiile întâlnite în controale se numără depuneri importante de numerar în conturi, cumpărarea de bunuri mobile sau imobile cu bani cash, împrumuturi acordate propriilor firme și majorări de capital social.

De asemenea, unii contribuabili au invocat economii păstrate în numerar, bani primiți de la alte persoane sau venituri obținute în străinătate.

În toate aceste cazuri, explicația trebuie susținută cu documente.

Ce documente pot fi importante

Pentru justificarea provenienței sumelor, pot deveni esențiale:

• contracte de vânzare;
• documente privind împrumuturi;
• acte de donație sau moștenire;
• extrase bancare;
• documente privind veniturile obținute în România sau în străinătate.

Simplul fapt că o sumă se află într-un cont bancar nu dovedește automat proveniența ei.

Veniturile din străinătate trebuie și ele declarate

ANAF primește informații și de la autoritățile fiscale din alte state, prin mecanisme de schimb internațional de date.

Asta înseamnă că veniturile obținute în străinătate pot ajunge în atenția Fiscului chiar și la distanță de câțiva ani.

Dacă pentru respectivele venituri există obligația declarării în România, contribuabilul trebuie să le includă în Declarația unică, chiar dacă acestea nu apar în datele precompletate de ANAF.

Impozit de 70% pentru veniturile cu sursă neidentificată

Una dintre cele mai dure consecințe apare atunci când autoritățile fiscale nu pot identifica sursa unor venituri.

Începând cu 1 iulie 2024, veniturile a căror sursă nu poate fi identificată sunt impozitate cu 70%, la care se pot adăuga dobânzi și alte obligații fiscale accesorii.

De aceea, păstrarea documentelor care justifică proveniența banilor devine foarte importantă.

Peste 540 de milioane de lei stabilite suplimentar

Între iulie 2025 și mai 2026, ANAF a finalizat 1.102 controale privind situația fiscală a persoanelor fizice și a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei.

Au fost instituite și măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei.

Numai în mai 2026, 56 de decizii de impunere au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei.

Mesajul pentru contribuabili este clar: în cazul sumelor importante, nu este suficient să existe banii — trebuie să poată fi demonstrat și de unde provin.