Angajații români își schimbă prioritățile: sensul muncii a depășit salariul ca principală motivație

SONDAJ. Pentru prima dată, sensul și rezultatele concrete ale muncii au devenit principala sursă de motivație pentru angajații români, depășind salariul și beneficiile materiale. Concluzia apare în Employee Wellbeing Index 2025, realizat de RoCoach și Novel Research, pe un eșantion național de 1.000 de angajați din mediul urban.

Datele arată că 27,5% dintre respondenți își extrag motivația principală din impactul muncii și din rezultatele obținute, în timp ce 19,3% indică salariul și beneficiile. Alte elemente importante pentru implicare sunt stabilitatea locului de muncă (14,8%) și autonomia (11,7%), semn că relația cu munca se mută de la „cât câștig” la „de ce contează ce fac”.

Ce demotivează angajații

Principalele surse de demotivare nu țin de tehnologie sau de volumul de muncă, ci de relația cu organizația. Lipsa recunoașterii (9,1%), neclaritatea sarcinilor și obiectivelor (7,9%) și conflictele interne (7,8%) indică un deficit de feedback, dialog și respect în mediul profesional.

În ceea ce privește epuizarea, angajații indică volumul excesiv de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită (19,6%) și lipsa echilibrului dintre viața personală și cea profesională (16,4%). Raportul subliniază însă că aceste provocări sunt mai ușor de acceptat atunci când munca are sens, există recunoaștere și control asupra propriei activități.

„Oamenii nu sunt epuizați pentru că muncesc mai mult, ci pentru că efortul lor nu este suficient de bine explicat, recunoscut și integrat într-un scop mai larg. Când munca nu are sens din perspectiva angajatului, orice volum devine greu de dus”, explică Mihai Stănescu, fondator RoCoach.

Diferențe pe niveluri ierarhice și vechime

Analiza pe niveluri arată schimbări clare de presiune și motivație pe măsură ce angajații avansează. Cei de execuție sunt mai motivați de stabilitate și rezultate concrete, middle managerii resimt mai acut tensiunile organizaționale, iar directorii sunt stimulați în principal de autonomie, sens și impact — cu un cost mai mare asupra echilibrului viață–muncă.

Pentru angajații cu vechime mare, motivația se mută treptat de la salariu și recunoaștere către stabilitate, sens, autonomie și rezultate. În paralel, sursele de consum de energie se schimbă de la incertitudine și lipsă de claritate către volum ridicat de muncă și presiune constantă.

Burnout și rolul tehnologiei

Raportul indică faptul că 1 din 4 angajați români a fost la limita burnout-ului în 2025. „Angajații vorbesc mai mult despre a fi tratați corect decât despre beneficii materiale, despre șefi care explică deciziile și despre libertatea de a-și organiza munca fără micromanagement”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Deși inteligența artificială a fost intens discutată, doar 5% dintre angajați spun că AI-ul le-a afectat negativ starea de bine, în timp ce 47,1% afirmă că le-a facilitat activitatea. Impactul tehnologiei depinde însă de context: în organizații cu procese clare și autonomie, AI-ul ajută; în cele cu decizii opace, amplifică presiunea și confuzia.

Cum este măsurată starea de bine

Employee Wellbeing Index evaluează experiența de muncă pe cinci dimensiuni — claritate, autonomie, recunoaștere, echitate și relații umane — fiecare standardizată pe o scară 0–100. Scorul final reflectă starea globală de bine la locul de muncă. Indexul a fost validat psihometric (Cronbach Alpha = 0,891), iar datele au fost colectate în noiembrie–decembrie 2025 prin metoda CAWI.

Concluzia raportului este clară: pentru angajații români, munca nu mai este doar un schimb de timp contra bani, ci o experiență care trebuie să aibă sens, impact și recunoaștere. Fără acestea, chiar și cele mai competitive pachete salariale își pierd puterea de motivare.