Antreprenoriatul susținut de fonduri private, nu de bani publici: provocările și soluțiile pentru România

ECONOMIE. În cadrul conferinței „România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”, organizată de G4Media și Economedia, Răzvan Hoinaru, lector universitar și cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice, a subliniat necesitatea unei abordări clare în utilizarea fondurilor europene și a încurajării antreprenoriatului în România. El a subliniat faptul că, deși fondurile europene sunt esențiale pentru crearea unei infrastructuri europene, nu acestea trebuie să fie considerate soluția pentru stimularea directă a antreprenoriatului.

Antreprenoriatul, pe bani privați, nu publici

Hoinaru a afirmat că antreprenoriatul nu ar trebui să depindă de bani publici, ci ar trebui sprijinit prin investiții private. Potrivit acestuia, statul ar trebui să se concentreze pe crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea afacerilor, fără a înlocui inițiativa privată cu finanțări din fonduri publice. „Antreprenoriatul se încurajează pe bani privați. Unde fondurile europene ar trebui să își aducă aportul este în crearea unei infrastructuri europene, un exemplu fiind camerele de comerț care pot facilita cooperarea între firme la nivel european”, a spus Hoinaru.

Investiții în zonele de întârziere ale UE

Lectorul universitar a subliniat că România ar trebui să investească în domenii cheie unde Uniunea Europeană a rămas mult în urmă. Transformarea digitală, cercetarea, inovarea și implementarea acestor inovații sunt domenii unde antreprenorii români ar trebui să se concentreze. „Dacă există pe hârtie, este ca și cum nu ar exista”, a punctat Hoinaru, evidențiind că succesul acestor domenii depinde de implementarea concretă și nu doar de planurile teoretice.

Mediul de afaceri și presiunea asupra politicienilor

Un alt subiect abordat a fost relația dintre mediul de afaceri și politicieni. Hoinaru a subliniat că statul a tendința de a se „dedubla” și de a crede că sprijină inovația și dezvoltarea, în timp ce sectorul privat se poate simți lăsat deoparte și ar putea lua în calcul relocarea în alte piețe. Astfel, Hoinaru consideră că antreprenorii ar trebui încurajați și sprijiniți mai mult, iar statul trebuie să creeze un mediu mai prietenos pentru afaceri.

Convergența economică: PIB-ul nu este suficient

În ceea ce privește convergența economică a României, Hoinaru a avertizat că indicatorul PIB nu este suficient pentru a evalua progresul unei țări. Conform acestuia, este important să luăm în considerare și alte aspecte non-financiare ale convergenței, precum indicele dezvoltării umane și indicele fericirii. De asemenea, Hoinaru a subliniat importanța alegerilor informate și a trendurilor de dezvoltare, cum ar fi economia bazată pe cunoaștere („knowledge economy”), pentru a sprijini convergența și creșterea sustenabilă.

Soluții pentru o dezvoltare pe termen lung

Pentru ca România să ajungă la un nivel de convergență economică mai ridicat cu restul țărilor din UE, Hoinaru sugerează ca investițiile să se concentreze pe domenii cheie și pe dezvoltarea unui mediu favorabil antreprenoriatului. Crearea unei infrastructuri eficiente, dezvoltarea cercetării și a inovației, dar și crearea de politici publice coerente și sustenabile sunt elemente fundamentale pentru a asigura o dezvoltare economică pe termen lung.

În concluzie, România trebuie să acorde o atenție sporită modului în care utilizează fondurile europene și să sprijine antreprenoriatul prin investiții private. Astfel, va putea crea un cadru favorabil dezvoltării economice și va contribui la convergența cu restul Uniunii Europene.