Artiștii protestează față de normarea muncii la 8 ore: „Nici în comunism nu era așa”
PROTEST. Actorii Teatrului Național București ies marți în stradă, începând cu ora 14.30, pentru a protesta față de noile măsuri propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care prevăd normarea activității artiștilor la un program fix de 8 ore zilnic, similar celui din industrie sau administrație. Protestului li se va alătura și personalul tehnic, manifestația fiind anunțată ca una pașnică.
Nemulțumirile sunt generate de Directiva nr. 7/02.02.2026, transmisă de Ministerul Culturii instituțiilor de spectacole, care introduce obligativitatea unui program de lucru normat, raportat și condiționat direct de salarizare. Potrivit autorităților, măsura ar fi fost formulată în urma unor recomandări ale Curții de Conturi și este prezentată drept un „îndrumar pentru instituții”.
Conform documentului, responsabilitatea planificării activităților artistice revine managementului fiecărei instituții, iar setul de instrumente propus include: actualizarea fișelor de post și evaluarea performanțelor, program săptămânal de lucru asumat, raport individual de activitate și foaie colectivă de prezență standardizată. Instrucțiunile sunt obligatorii pentru instituțiile subordonate Ministerului Culturii și facultative pentru celelalte.
Reacții dure din lumea culturală
Măsurile au stârnit un val de reacții critice din partea artiștilor. Actrița Maia Morgenstern cere explicit modificarea legislației care reglementează funcționarea instituțiilor de cultură. Într-un mesaj public, aceasta atrage atenția asupra riscului de a genera „falsuri în acte publice” prin raportarea formală a unui program care nu reflectă realitatea muncii artistice și solicită revizuirea legii teatrelor, menționând OUG 21/2007.
„Cer schimbarea legii”, afirmă Maia Morgenstern, subliniind că activitatea artistică nu poate fi redusă la o simplă normă orară, contabilizată birocratic.
Actrița Manuela Hărăbor compară actuala situație cu practicile din perioada comunistă, evocând numele Suzanei Gîdea, fost ministru al Culturii. Ea explică în detaliu de ce munca unui actor nu începe la gong și nu se termină la ultimele aplauze, fiind imposibil de cuantificat în ore fixe. Potrivit acesteia, distribuțiile sunt responsabilitatea managementului teatrelor, iar normarea artiștilor ignoră complet procesul creativ, pregătirea psihologică și consumul emoțional implicat în actul artistic.
Poziția UNITER
Uniunea Teatrală din România – UNITER – a reacționat la rândul său ferm, calificând proiectul drept o formă de birocratizare excesivă și devalorizare a artei. Reprezentanții UNITER consideră că Ministerul Culturii încearcă să „măsoare nemăsurabilul”: emoția, îndoiala, cercetarea și starea de grație care stau la baza creației artistice.
Organizația vorbește despre „un parfum de nostalgie a anilor ’80” și subliniază că nici măcar în perioada comunistă nu au existat reglementări atât de rigide privind pontarea zilnică a artiștilor. Potrivit UNITER, nu există precedent în cultura instituțională românească pentru o asemenea abordare.
Un conflict deschis
Deși Ministerul Culturii susține că măsurile vor fi implementate inițial pentru o perioadă de 30 de zile și pot fi ajustate dacă nu funcționează, artiștii consideră că problema este una de principiu și de fond: incompatibilitatea dintre creația artistică și logica strict contabilă a normării muncii.
Protestul de marți marchează deschiderea unui conflict deschis între lumea culturală și autorități, într-un moment în care artiștii avertizează că transformarea actului de creație într-o activitate „pontată ca în uzină” riscă să afecteze grav vitalitatea și sensul artei în societatea românească.
