Bloomberg: foști oficiali europeni și ruși s-au întâlnit în secret la Viena pentru a discuta posibile căi spre pace în Ucraina

RĂZBOIUL DIN UCRAINA. Foști diplomați și experți în securitate din Europa și Rusia s-au întâlnit luna trecută, la Viena, într-o reuniune discretă în care au fost analizate posibile scenarii pentru reluarea negocierilor de pace privind războiul din Ucraina. Informația a fost publicată de Bloomberg, care precizează că întâlnirea nu a avut caracter oficial și nu a reprezentat o inițiativă directă a guvernelor implicate.

Discuțiile au avut rolul de a păstra deschise canalele de comunicare într-un moment în care relațiile oficiale dintre Rusia și statele occidentale sunt extrem de limitate. Participanții nu ar fi negociat un acord concret și nici nu ar fi avut mandat din partea autorităților, ci ar fi încercat să identifice condițiile minime care ar putea permite, la un moment dat, reluarea unui dialog politic.

Potrivit Bloomberg, la reuniunea de la Viena au participat fostul consilier britanic pentru securitate națională Tim Barrow, fostul secretar de stat german Markus Ederer și diplomatul francez Pierre Vimont. Identitatea reprezentantului rus prezent la discuții nu a fost făcută publică, iar Kremlinul a refuzat să comenteze informațiile apărute.

Întâlnirea ar fi fost organizată de Center for Humanitarian Dialogue, o organizație elvețiană cunoscută pentru activitatea sa de mediere și facilitare a dialogului în zone de conflict. Markus Ederer și Pierre Vimont fac parte din conducerea organizației, iar reprezentanții acesteia au explicat că inițiativele de dialog sunt deseori păstrate confidențiale pentru a avea șanse reale de a produce rezultate.

Astfel de contacte sunt cunoscute în diplomație sub denumirea de „track two diplomacy”. Ele nu înlocuiesc negocierile oficiale dintre guverne, dar permit foștilor demnitari, diplomaților și experților să discute într-un cadru mai puțin rigid, să testeze idei și să mențină punți de comunicare în perioade în care dialogul direct este blocat.

Reacțiile instituțiilor europene au fost rezervate. Ministerul german de Externe a transmis că nu are cunoștință despre reuniune și a negat implicarea oficială a Berlinului. Guvernul britanic a declarat că sprijină eforturile care pot contribui la o pace justă și durabilă în Ucraina, fără a comenta activitatea fostului său oficial. Ministerul francez de Externe nu a oferit detalii despre întâlnire.

Bloomberg susține însă că autoritățile franceze ar fi știut despre existența discuțiilor, iar Marea Britanie ar fi privit favorabil desfășurarea lor. Chiar și așa, nu există indicii că reuniunea de la Viena a produs un plan concret sau că ar putea conduce rapid la negocieri oficiale între Moscova și Kiev.

Viena nu este singurul loc unde au avut loc asemenea contacte neoficiale. Potrivit informațiilor apărute anterior, o reuniune similară ar fi avut loc și la Baku, capitala Azerbaidjanului. Președintele azer Ilham Aliev a vorbit public despre întâlnire, în contextul eforturilor de a găsi noi formule de dialog între reprezentanți europeni și ruși.

În cadrul discuțiilor de la Baku ar fi participat și nume importante din Rusia, inclusiv fostul premier Viktor Zubkov, în prezent președinte al Consiliului de Administrație al Gazprom, și Valeri Fadeiev, șeful Consiliului Prezidențial pentru Drepturile Omului din Rusia. Aceste contacte arată că, dincolo de pozițiile publice foarte ferme, există tentative de a evita închiderea completă a comunicării.

În paralel, liderii europeni caută formule prin care Uniunea Europeană să poată avea un rol în eventuale negocieri privind războiul din Ucraina. Kremlinul a respins însă în repetate rânduri ideea ca UE să fie mediator, argumentând că blocul comunitar nu mai poate fi considerat neutru în conflict.

Reuniunea de la Viena nu schimbă, de una singură, datele războiului și nu reprezintă începutul unor negocieri oficiale. Ea arată însă că, în spatele declarațiilor publice și al tensiunilor majore, diplomația neoficială continuă să caute o cale prin care dialogul să poată fi reluat atunci când condițiile politice o vor permite.