Bolojan: Noua lege a salarizării va aduce doar creșteri moderate fără restructurări în sectorul public
POLITICĂ. Premierul Ilie Bolojan a declarat că viitoarea lege a salarizării din sectorul public trebuie construită în limitele pe care economia României le poate susține în mod realist, avertizând că majorări salariale consistente nu vor putea fi realizate fără o reducere a cheltuielilor de personal din sistemul bugetar.
Șeful Executivului a explicat, joi, la Palatul Victoria, că există doar două variante posibile pentru perioada următoare: fie creșteri salariale de amplitudine redusă, păstrând actuala structură a aparatului public, fie majorări mai consistente, dar însoțite de restructurări și reduceri de personal acolo unde acestea sunt considerate necesare.
Potrivit premierului, România trebuie să păstreze cheltuielile salariale din sectorul public în jurul pragului de puțin peste 8% din PIB, pentru a respecta angajamentele privind reducerea deficitului bugetar și pentru a evita dezechilibre economice majore.
În prezent, cheltuielile salariale ale statului ajung la aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB. Ilie Bolojan a subliniat că depășirea acestui nivel ar putea pune presiune suplimentară pe finanțele publice și pe capacitatea statului de a susține investițiile și alte programe importante.
Premierul a atras atenția și asupra costurilor ridicate generate de datoria publică. România va plăti în acest an dobânzi de aproape 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru alte cheltuieli bugetare.
Totodată, Ilie Bolojan a afirmat că noua lege a salarizării trebuie să fie legată mai clar de productivitate și de performanța economică reală a țării. La finalul anului trecut, în sectorul public existau aproximativ 1,28 milioane de posturi, iar diferența dintre salariile din sistemul bugetar și cele din mediul privat continuă să crească.
Premierul a mai precizat că România are unele dintre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană raportate la PIB, însă, în același timp, una dintre cele mai ridicate ponderi ale cheltuielilor salariale raportate la veniturile colectate de stat. Conform datelor prezentate de acesta, veniturile publice ale României reprezintă aproximativ 30% din PIB, față de media europeană de aproape 40%.
Reforma salarizării unitare face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme asumate de Guvern, care include și măsuri privind decarbonizarea, gestionarea resurselor de apă și continuarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar și modernizarea administrației publice.
