Bolojan propune reorganizarea administrativă a zonelor metropolitane: primăriile din jurul reședințelor de județ ar putea deveni primării de sector
ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ. Premierul Ilie Bolojan a propus o schimbare semnificativă în organizarea administrativă a zonelor metropolitane din România, sugerând ca localitățile aflate în imediata vecinătate a reședințelor de județ să fie transformate în primării de sector. Măsura ar avea ca scop o mai bună coordonare a dezvoltării urbane și a proiectelor majore de infrastructură.
Într-o intervenție la postul B1 TV, premierul a explicat că în ultimele două decenii dezvoltarea economică și urbană s-a concentrat în principal în reședințele de județ și în zonele metropolitane din jurul acestora. În paralel, România a trecut atât printr-un proces de migrație externă, cât și printr-o migrație internă, populația mutându-se din zonele rurale îndepărtate către orașe sau către localitățile din apropierea acestora.
Potrivit lui Bolojan, una dintre principalele probleme este lipsa unei planificări unitare între orașele reședință de județ și localitățile din jurul lor. Actuala legislație privind zonele metropolitane nu oferă o autoritate clară unei singure administrații, ceea ce face ca multe proiecte comune să depindă exclusiv de relațiile dintre primari.
Premierul consideră că, acolo unde există cooperare și înțelegere între administrațiile locale, proiectele pot avansa. În schimb, în zonele în care există fragmentare administrativă sau conflicte între autorități, șansele de dezvoltare integrată scad considerabil.
În acest context, Ilie Bolojan propune ca primăriile localităților care au graniță administrativă directă cu reședința de județ să devină primării de sector. Astfel, planificarea strategică a dezvoltării ar urma să fie coordonată de primăria municipiului reședință de județ.
Potrivit premierului, multe dintre aceste localități din jurul orașelor mari au devenit în timp „zone dormitor”, unde locuiesc persoane care lucrează, în realitate, în reședința de județ și fac naveta zilnic.
Într-un astfel de model administrativ, primăria orașului ar putea coordona proiectele majore, precum transportul public, infrastructura de circulație sau planurile de urbanism general, în timp ce administrațiile locale ar continua să gestioneze serviciile de proximitate, cum ar fi întreținerea străzilor secundare sau alte servicii comunitare.
Premierul a adus în discuție și posibilitatea comasării unor unități administrativ-teritoriale în viitor, dacă acestea nu reușesc să își eficientizeze activitatea. România are în prezent aproximativ 3.300 de unități administrativ-teritoriale, iar unele dintre ele au populații foarte mici.
Ilie Bolojan a subliniat însă că o eventuală comasare a comunelor trebuie analizată cu atenție, ținând cont de distanțe, de particularitățile geografice și de realitățile locale, pentru a evita situațiile în care administrațiile devin greu accesibile pentru cetățeni.
Premierul a precizat că susține ideea reorganizării administrative dacă va exista o majoritate politică favorabilă unei astfel de reforme, considerând că o structură administrativă mai eficientă ar putea sprijini dezvoltarea coerentă a orașelor și a zonelor metropolitane din România.
