Brânzeturile grase reduc riscul de demență cu 13%. Un studiu care schimbă regulile jocului
STIAȚI CĂ? Timp de decenii, mesajul autorităților sanitare a fost clar: reduceți grăsimile, alegeți variantele degresate și priviți brânza cu suspiciune. Aceste certitudini sunt însă puse sub semnul întrebării de un amplu studiu suedez, publicat în prestigioasa revistă Neurology, care sugerează că produsele lactate bogate în grăsimi ar putea avea un rol protector asupra creierului.
Cercetarea, coordonată de Emily Sonestedt, de la Universitatea din Lund, a analizat datele a 27.670 de persoane din Suedia, monitorizate pe o perioadă impresionantă de 25 de ani. La începutul studiului, participanții, cu o vârstă medie de 58 de ani, au ținut jurnale alimentare detaliate și au completat chestionare despre stilul lor de viață.
După un sfert de secol, 3.208 participanți au fost diagnosticați cu diferite forme de demență. Însă analiza a scos la iveală un rezultat surprinzător: cei care consumau constant brânzeturi și smântână bogate în grăsimi prezentau un risc mai mic de a dezvolta această afecțiune.
Concret, cercetătorii au comparat persoanele care consumau zilnic cel puțin 50 de grame de brânză grasă — aproximativ două felii de cheddar — cu cele care mâncau sub 15 grame pe zi. În primul grup, doar 10% au dezvoltat demență, față de 13% în grupul cu aport scăzut. După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex, educație și calitatea generală a dietei, diferența a rămas semnificativă: un risc mai mic cu 13% pentru consumatorii de brânzeturi grase.
Pentru demența vasculară, reducerea riscului a fost și mai pronunțată, ajungând la 29%. Nici smântâna grasă nu a fost exclusă: un consum zilnic de cel puțin 20 de grame a fost asociat cu o scădere a riscului de demență de 16%.
La fel de interesant este ceea ce studiul nu a descoperit. Produsele degresate, laptele (integral sau nu), untul, iaurturile și alte lactate fermentate nu au arătat nicio asociere semnificativă cu riscul de demență. Nici efect protector, nici efect negativ. Acest lucru sugerează că nu grăsimea, în sine, este explicația completă, ci poate combinația specifică de nutrienți și acizi grași prezenți în brânzeturile și smântâna bogate.
În cazul bolii Alzheimer, cercetarea aduce o nuanță importantă: efectul protector al brânzei grase a fost observat doar la persoanele care nu poartă varianta genetică APOE e4, cunoscută ca factor major de risc. Această observație subliniază cât de complexă este relația dintre alimentație, genetică și sănătatea creierului.
Autorii studiului avertizează însă asupra interpretării rezultatelor. Cercetarea arată o asociere, nu o relație directă de cauzalitate. Nu se poate afirma cu certitudine că brânza este factorul protector, ci este posibil ca și alte elemente ale stilului de viață să joace un rol. În plus, toți participanții erau suedezi, iar modul de consum diferă semnificativ între țări: în Suedia, brânza este adesea consumată simplu, pe pâine sau alături de legume, nu topită pe pizza sau asociată cu alimente ultraprocesate.
Sunt necesare studii suplimentare, realizate pe populații diverse și cu analize biologice mai detaliate, înainte de a schimba recomandările nutriționale oficiale. Totuși, un lucru devine clar: ideea că toate grăsimile sunt nocive nu mai poate fi susținută fără rezerve. Dezbaterea despre grăsimile alimentare și sănătatea creierului este departe de a fi închisă — iar brânza, se pare, ar putea avea un cuvânt important de spus.
